Zile libere legale în 2023!

Publicat de Andra Radu, 29 decembrie 2022, 13:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:17

În 2023, românii vor avea 15 zile libere legale conform Codului Muncii, dintre care trei vor fi în weekend. Anul Nou, prima zi de Paște și prima zi de Rusalii vor fi duminica.

Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

• 1 şi 2 ianuarie – Anul Nou (duminică, luni);
• 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (marţi);
• 14 aprilie – Vinerea Mare;
• 16 şi 17 aprilie – prima şi a doua zi a Paştelui ortodox (duminică, luni);
• 1 mai – Ziua Muncii (luni);
• 1 iunie – Ziua Copilului (joi);
• 4 şi 5 iunie – prima şi a doua zi de Rusalii (duminică, luni);
• 15 august – Adormirea Maicii Domnului (marţi);
• 30 noiembrie – Sfântul Andrei (joi);
• 1 decembrie – Ziua Naţională a României (vineri);
• 25 şi 26 decembrie – prima şi a doua zi de Crăciun (luni, marţi).

Codul muncii mai prevede două zile libere legale pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora. Acordarea zilelor libere se face de către angajator.

Pentru salariaţii care aparţin de un cult religios legal, creştin, zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii se acordă în funcţie de data la care sunt celebrate de acel cult.

Miercuri, Guvernul a aprobat hotărârea prin care salariaţilor din instituţiile şi autorităţile publice li se acordă, anul viitor, zile libere în 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august, aceste date fiind între zilele de sărbătoare în care nu se lucrează şi weekend.

Aceste zile vor trebui recuperate, prin prelungirea în mod corespunzător a timpului de lucru până la 28 februarie 2023, 30 iunie 2023, respectiv 31 august 2023.

Românii vor avea 15 zile libere legale în 2022!

Publicat de Andra Radu, 28 decembrie 2021, 13:07 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:18

Românii vor avea, anul viitor, 15 zile libere legale, conform Codului Muncii, dar nouă vor fi în timpul săptămânii, faţă de şapte în 2021 şi 11 în 2020.

Zilele libere legale în 2022 sunt:

• 1 şi 2 ianuarie (prima şi a doua zi de Anul Nou) – sâmbătă şi duminică;
• 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – luni;
• 22 aprilie (Vinerea Mare):
• 24 şi 25 aprilie (Paştele ortodox) – duminică şi luni;
• 1 mai (Ziua Muncii) – duminică;
• 1 iunie (Ziua Copilului) – miercuri:
• 12 şi 13 iunie (prima şi a doua zi de Rusalii) – duminică şi luni;
• 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – luni;
• 30 noiembrie (Sfântul Andrei) – miercuri;
• 1 decembrie (Ziua Naţională a României) – joi;
• 25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – duminică şi luni.

Persoanele care aparţin altor culte religioase legale decât cele creştine beneficiază de două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale.

Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul din sistemul bugetar, zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă şi/ sau care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, precum şi zilele în care se recuperează orele de muncă neefectuate, prevede Codul Muncii.

O nouă zi liberă pentru români!

Publicat de adinaiftime, 28 decembrie 2017, 11:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:22

Este posibil ca românii să stea acasă și de Vinerea Mare.
Aceasta ar urma să fie zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, după cum prevede o propunere legislativă depusă la Senat.

Documentul a fost inițiat de un grup de 42 de senatori și deputați, actul normativ aflându-se la Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Vinerea Mare ar putea deveni zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează dacă propunerea legislativă va fi adoptată de cele două Camere ale Parlamentului și promulgată de șeful statului.

Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 țări dintre cele 28 ale Uniunii Europene.

Codul Muncii stabilește în prezent următoarele zile ca sărbători legale în care nu se lucrează: 1 și 2 ianuarie; 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române); prima și a doua zi de Paște; 1 Mai, 1 Iunie (Ziua Copilului); prima și a doua zi de Rusalii; 15 august (Adormirea Maicii Domnului); 30 noiembrie (Sfântul Andrei); 1 decembrie (Ziua Națională a României); 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun).

Codul Muncii mai prevede două zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Mutarea contribuțiilor de la angajator la salariat: AVANTAJE și DEZAVANTAJE

Publicat de adinaiftime, 27 septembrie 2017, 09:40 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator nu va aduce schimbări financiare importante pentru niciuna dintre părți, însă există avantaje și dezavantaje, apreciază Adriana Arghirescu, reprezentanta Constanței în conducerea Uniunii Patronatului Român.

„Avantajul pentru salariat este că pe CNP-ul fiecăruia dintre noi vor fi înregistrate la contribuția pentru pensie sume mai mari ceea ce sigur va duce la o calculare la finalul perioadei de cotizare a unei pensii mai mari în plată, dar majorarea salariului brut (și, bineînțeles, impunerea unui nivel minim al salariului brut) stă la baza numeroaselor taxe fiscale și parafiscale care funcționează în economie. Un exemplu este punctul de amendă pentru amenzile de circulație care în acest moment este raportat la salariul minim și, deci, clar va crește“, afirmă Adriana Arghirescu.

În funcție de fiecare caz în parte, veniturile obținute vor crește sau vor scădea.

„Ideea de a include toate aceste dări în salariul angajatului va crea o falsă impresie că se majorează salariul fiecărui angajat ceea ce – sigur – este fals. În funcție de situația specifică a fiecărui angajat acesta va crește sau va scădea în funcție de cotele de impozit din interiorul acestui salariu brut. Sigur, declarativ, au spus că se vor diminua aceste cote de impozitare“, explică Arghirescu.

O altă ideea de la care a pornit această inițiativă a fost și scăderea costului cu forța de muncă la angajator.

„Din simpla exprimare a domnului ministru Ionuț Mișa că angajatorul nu va plăti niciun ban în plus, niciun ban în minus… Pentru noi este nesemnificativ dacă într-adevăr așa vor sta lucrurile, dar întotdeauna guvernații ne oferă surprize și, de obicei, acestea nu sunt în favoarea noastră, ci în favoarea lor. Ceea ce este în schimb o întrebare foarte serioasă de pus este amestecul acesta în negocierea directă între salariat și angajator care este stipulată în Codul Muncii. Deci, de fiecare dată, guvernații noștri vin și încalcă alte prevederi legale. În acest moment nu avem nico garanție că o lege care este în funcțiune va avea efecte pe o anumită perioadă de timp“, afirmă Adriana Arghirescu.

Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat că Executivul va introduce „o măsură tranzitorie care va obliga angajatorul, chiar și cel din mediul privat, să mențină un anumit nivel al salariului brut“.

Un material realizat de Monica CRUCEANU – COMȘA

Angajatorii obligați să plătească contribuții la nivelul contractelor de 8 ore și pentru cele part-time

Publicat de adinaiftime, 6 septembrie 2017, 09:40 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:25

Contribuțiile la asigurările sociale de sănătate (CASS) și la asigurările sociale (CAS) pentru salariații part-time sunt datorate, începând cu luna august, la nivelul salariului minim pe economie, 1.450 de lei brut. Plata efectivă se face în luna septembrie, pentru veniturile încasate în luna august.

Aşadar, contribuţiile vor fi calculate şi plătite la nivelul de 1.450 de lei, chiar dacă angajatul part-time avea un salariu mai mic.

Potrivit estimărilor autorităţilor, în România sunt înregistrate circa 360.000 de contracte de muncă part-time.

Efectele sociale sunt evidente: unii oameni îşi pierd locurile de muncă.

Vocea mediului de afaceri a fost ignorată din nou, afirmă preşedintele patronatului IMM Constanța, Iulian Gropoşilă.

Iuliana Constantin, expert contabil, a văzut cum s-au adaptat clienții săi la modificările legislative, iar la firma sa a fost nevoită să renunțe la un post ocupat în regim part-time, la fel ca mulți alți antreprenori.

Este foarte adevărat că rețeta angajatului part-time care muncește de fapt poate și 12 ore pe zi este o practică a patronilor necinstiți ca să nu apară cu angajați „la negru“ la controalele Inspecției Muncii, dar și să facă economie la dările datorate bugetului de stat.

Pentru un mai mare control asupra timpului de lucru, s-a introdus obligativitatea ca angajatorii să țină evidența zilnică a timpului de muncă al salariaților, cu precizarea orei de începere a activității și a celei de finalizare. Iar amenzile pe care le pot da inspectorii pentru lipsa acestor evidențe sunt între 1.500 și 3.000 de lei .

„Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru”, scrie acum în Codul muncii.

Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, potrivit Codului muncii.

Pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de opt ore pe zi timp de cinci zile, cu două zile de repaus. Regula e că durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Asociaţiile de proprietari, la control

Publicat de adinaiftime, 17 august 2017, 17:49 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:26

Inspectoratul Teritorial de Muncă Caraş-Severin aduce la cunoştinţa tuturor asociaţiilor de proprietari faptul că au obligaţia legală de a încheia contracte individuale de muncă (cu timp parţial sau cu normă întreagă) cu cei care desfăşoară activităţi remunerate.

Conform Normelor de aplicare ale Legii nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, Comitetul executiv al asociaţiei de proprietari angajează şi demite personalul necesar, încheie şi reziliază contracte cu persoane fizice/juridice.

Totodată, asociaţia de proprietari angajează persoane fizice atestate pentru funcţia de administrator sau încheie contracte cu persoane juridice specializate şi autorizate pentru realizarea, respectiv furnizarea serviciilor necesare administrării, întreţinerii, investiţiilor şi reparaţiilor asupra proprietăţii comune.

ITM atrage totodată atenţia cu privire la faptul că, potrivit Legii nr.53/2003 – Codul Muncii, primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat, atrage:

sancţionarea contravenţională a angajatorului (amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată);

sistarea activităţii locului de muncă organizat, supus controlului.

În luna iulie a acestui an, o asociaţie de proprietari care nu a respectat aceste prevederi, a fost amendată cu 20.000 de lei.

Patronii nu vor mai putea să-şi ţină salariaţii peste program fără să-i plătească

Publicat de adinaiftime, 7 august 2017, 18:20 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:26

Din această lună, patronii nu vor mai putea să-şi ţină salariaţii peste program fără să-i plătească, potrivit unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care completează Codul Muncii.

Măsura este benefică, mai ales că oferă posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfăşoară activitate la locul de muncă, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în Registrul general de evidenţă a salariaţilor.

Tot aşa vor putea fi depistate eventualele ore de muncă lucrate peste program neevindenţiate şi neplătite de angajator.

Prin noua măsură, inspectorii de muncă vor şti cu exactitate câte ore a muncit într-o zi un salariat şi dacă a fost plătit pentru munca suplimentară. (Rador/ FOTO viata-libera.ro)

Modificări la Codul Muncii pentru descurajarea angajărilor la negru

Publicat de adinaiftime, 6 august 2017, 11:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:26

Guvernul a făcut modificări majore în Codul Muncii, cu scopul de a descuraja angajările la negru.

Actul normativ adoptat de Executiv îi obligă pe patroni să păstreze la locul de muncă o copie a contractelor individuale şi o evidenţă a orelor lucrate zilnic de salariaţi. În acest fel se pot verifica în timp real formele de angajare a celor care activează la o firmă. Pe lângă amenzi, inspectorii de la ITM vor putea chiar să oprească activitatea societăţii, dacă descoperă angajaţi fără acte.

Schimbările intră în vigoare imediat ce ordonanţa Guvernului va fi publicată în Monitorul Oficial, probabil la începutul săptămânii viitoare.

O nouă zi liberă pentru bugetari

Publicat de adinaiftime, 21 iulie 2017, 10:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:27

UPDATE: Guvernul a adoptat Hotărârea privind acordarea unei zile libere pentru bugetari în 14 august. Aceasta va fi recuperată, în 19 august, sau prin prelungirea corespunzătoare a timpului de lucru până în 25 august.

Ziua de luni, 14 august, ar putea fi liberă pentru angajaţii din sistemul public. Guvernul intenţionează să adopte joi, 20 iulie, o Hotărâre în acest sens.

Bugetarii ar putea avea astfel, o minivacanţă, legând week-end-ul de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, din 15 august, zi liberă legală conform Codului Muncii.

Pe ordinea de zi a Executivului se mai află printre altele, un proiect de Ordonanţă privind unele măsuri pentru administraţia publică centrală, precum şi bilanţul general al Trezoreriei statului.

Membrii Cabinetului se vor pronunţa şi asupra unui raport privind datoria publică guvernamentală.

Românii s-ar putea bucura vara aceasta de o nouă minivacanţă prin decizia Guvernului

Publicat de adinaiftime, 12 iulie 2017, 08:30 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:27

Românii ar putea avea parte în curând de o nouă minivacanţă, în cazul în care guvernul Mihai Tudose va adopta măsura necesară pentru ca weekend-ul dinaintea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului să fie prelungit.

Pe 15 august românii vor beneficia de o nouă zi liberă cu ocazia Adormirii Maicii Domnului. Cu toate acestea, pentru că sărbătoarea pică în 2017 într-o zi de marţi, cel mai probabil guvernul Tudose va decide să acorde bugetarilor o zi liberă, fiind vorba de ziua de luni, aşa că românii ar putea avea parte de o nouă minivacanţă.

Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, este următoarea zi nelucrătoare de sărbătoare legală în care salariaţii beneficiază de o zi liberă de la serviciu, potrivit prevederilor Codului muncii.