Trei romani printre cei peste 300 de cercetători selecționați în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 februarie 2016, 09:30 / actualizat: 25 februarie 2016, 4:37

Trei romani se numară se numără printre cei peste 300 de cercetători de vârf ce au fost selecționați în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015. Aceştia vor primi finanţare de la Comisia Europena în cadrul programului Horizont 2020 pentru continuarea cercetărilor şi pentru crearea echipelor de lucru.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne spune cin sunt cei trei romani si care sunt domeniile de cercetare pentru care au primit finanţare în rubrica Euranet Plus de astăzi

Este vorba despre Dr. Dana Branzei, dr. Răzvan Caracaș și prof. Dan Olteanu. Aceştia vor primi finanțare pentru a-și dezvolta ideile inovatoare și echipele proprii de cercetare.

Totalul finanțărilor ce vor fi acordate în anul 2015 de Comisia Europeană pentru proiectele câștigătoare este de 585 de milioane de euro și se preconizează ca peste 2.100 de cercetători și studenți în curs de a obține un titlu doctoral să fi implicați în aceste proiecte.

Cei trei romani au fost selecţionaţi în cadrul competiției „Consolidator Grant” 2015, parte a programului de cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020.

Dr. Dana Branzei, cercetătoare în domeniul biologiei moleculare la „ Institutul de Oncologie Moleculară” din Milano de noua ani, va studia mecanismele de replicare a ADN-ului cromozomial. Ea se numără printre cercetătorii finanțați prin programele UE pentru a doua oară, după ce a beneficiat de o bursa în 2009.

Românca Dana Branzei, spune că grantul obtinut de la Comisia Europeana reprezintă o medalie de aur … „Sunt practice bani care merg în laborator. Primul a fost star grants cand iţi începi laboratorul şi primesti un ajutor financiar de la Comisia europeană. Iar acum este consolidator grant, pentru consolidarea laboratorului. Pentru comisia europeană singurul criteriu de evaluare este excenenţa. Granturile acestea sunt recunoscute în toată lumea, iar în Europa este cele mai prestigious grant pe care îl puate obţine un cercetatător şi este considerat ca un sen de recunoaştere a excelenţei în domeniul în care cercetătorul lucreyă. Este un fel de medalie de aur pe care o primeşti pentru cercetarea pe care o faci şi pe care o propui să o faci.”

Dr Dana Branzei, in varsta de 41 de ani, originara din Iasi, a fost selectata acum 19 ani, în urma mai multor olimpiade la nivel internaţional, de o universitate din Japonia unde a studiat timp de cinci ani.

Un alt român care beneficiază de finaţare este Prof. Dan Olteanu, de la Universitatea Oxford. Acesta se va concentra pe elaborarea de noi algoritmi care să îmbunătățească sistemele de informații online, bazele de date, modalitățile de accesare a informațiilor și bibliotecile digitale.

Dr. Răzvan Caracaș,cel de+al treilea roman care a obţinut finanţare, este director de cercetare în cadrul Centrului Național de Cercetare Științifică din Lyon şi va analiza teoria impactului colosal și a formării ulterioare a Lunii, ca satelit al Pământului, din punct de vedere al legilor fizicii.

Consiliul European pentru Cercetare finanțează prin programul Horizont 2020 activitatea unora dintre cele mai strălucite minți din domeniul cercetării de top, oameni ale căror descoperiri pot dezvolta noi industrii, noi piețe și pot contribui la bunăstarea planetei.

Granturile CEC sunt acordate celor mai buni cercetători, de orice naționalitate și vârstă, cu o experiență profesională cuprinsă între 7 și 12 ani după obținerea titlului doctoral, și cu o activitate științifică promițătoare.
Proiectul de cercetare trebuie să se desfășoare în cadrul unei organizații publice sau private din statele membre UE sau țările asociate. Fiecare grant poate ajunge la maximum 2 milioane de euro și este acordat pentru o perioadă de cel mult 5 ani.

Tabloul de bord al UE în domeniul transporturilor arată o îmbunătățire a sectorului

Publicat de Andrei Cretoiu, 24 noiembrie 2015, 10:45

Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca. Cum era de asteptat Romania se află pe ultimul loc la acest capitol. Claudia Ruse de la București Fm ne oferă detalii în rubrica Euranet Plus.

Comisia Europeană a publicat a doua ediție a acestui document care compară rezultatele înregistrate de statele membre în 29 de categorii de transport. Tabloul de bord reunește date provenite din diverse surse publice precum Eurostat, Agenția Europeană de Mediu și Forumul Economic Mondial.

Per ansamblu, statele membre au realizat progrese bune în acest sector, față de anul trecut cand s-a realizat prima ediție a acestei monitorizari. Țările de Jos se află pe primul loc în ediția din acest an, cu rezultate foarte bune la 16 categorii, urmate de Suedia, Finlanda, Regatul Unit și Danemarca.

Ultimele locuri ale clasamentului sunt ocupate de Croația, Italia, Grecia , Polonia și România. Cota de piață din țara noastră a companiilor de transport de marfă feroviar concurente cu operatorul principal este cea mai mare din Europa. Cu toate acestea, în piața de pasageri, cota este mai mică. România și-a îmbunătățit scorul siguranța rutieră , dar este în continuare printre țările cu cel mai mare număr de accidente rutiere.

Îmbunătățirea siguranței pe drumurile din statele membre ale Uniunii Europene este o prioritate pentru executivul comunitar, spune Jakub Adamowicz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru transport și politică regională…
”Noi lucrăm pentru a îmbunatati înregistrarile tuturor țărilor membre în domeniul siguranței șoselelor, pentru a reduce numarul accidentelor din spatiul comunitar. Pentru noi este foarte important ca numarul celor care mor în accidente rutiere să nu mai fie atât de mare. De aceea, in acest tablou de bord sunt criterii care vizează investițiile pe termen lung în domeniul transporturilor.”

Documentul evidențiază domeniile care necesită investiții prioritare și măsuri in domeniul politicii de transporturi. Acest demers iși propune să ajute statele membre să își îmbunătățească sistemele naționale de transport. Creșterea sustenabilității și a eficienței transporturilor în Europa contribuie la crearea unei uniuni energetice cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice, precum și la aprofundarea pieței interne , care reprezintă două priorități ale Comisiei Europene.
Violeta Bulc, comisarul UE pentru transporturi, a declarat că tabloul de bord din 2015 arată cât de dinamic este sectorul european al transporturilor.

Oficialul europenan s-a arătat încântat de progresele realizate în raport cu anul trecut în ceea ce privește calitatea infrastructurii și deschiderea piețelor transportului feroviar de marfă. Începând cu ediția din acest an, Comisia Europeană intenționează să monitorizeze progresele statelor membre de-a lungul timpului.

660 mii de cereri de azil înaintate anul trecut în tările europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 13 iulie 2015, 09:45

În tãrile europene au fost înaintate anul trecut mai mult de 660 mii de cereri de azil, numãr ce reprezintã un record al tuturor timpurilor – anuntat Fondul European pentru Refugiati.

Din ce regiuni ale lumii vin imigranţii în Europa şi care sunt motivele acestora aflãm din rubrica Euranet plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.

Anul trecut a fost înregistrat în Uniunea Europeană, cel mai mare numãr de cereri de azil de când a început sã se realizeze aceastã statisticã în 2008, peste 660 de mii.

Criza din Siria, Irak, Libia ori Somalia, evenimentele din Ucraina, situatia din Afganistan dar si Serbia si Kosovo au furnizat Europei un numar impresionant de cereri de azil.

La asta se adauga si imigratia ilegala dinspre Africa spre Grecia, Italia sau Malta, fapt ce a transformat in ultimii ani marea Mediterana intr-un adevarat cimitir.

La sfârsitul anului trecut, peste 500 de mii de imgranţi aşteptau un rãspuns la cererea lor.

Volumul solicitãrilor în aşteptare a fost cu 37% mai mare faţã de 2013.

Numãrul cel mai mare de refugiati luati în evidentã sunt din Siria, Eritrea si cetãteni din Balcanii de Vest.

Rãzboiul civil, atentatele teroriste, ascensiunea grupãri jihadiste Statul Islamic şi criza umanitarã fãrã precedent audeterminat peste 130 de mii cetãteni sirieni să ceara azil .

Altã ţarã de unde au ajuns mulţi imigranţi care au solicitat azil a fost Afganistanul, cu peste 43 de mii de cereri, mulţi dintre ei fiind minori neînsoţiţi.

Peste 14 mii au venit din Ucraina, de 13 ori mai mulţi faţã de anul anterior. Raportul remarcã şi activitatea Biroului European de Sprijin pentru Azil în susţinerea Grupului operativ pentru Marea Mediteranã în ceea ce priveşte prevenirea migraţiei ilegale.

In fruntea listei tãrilor care au primit refugiati se situeazã Germania, Suedia, Italia, Franţa si Ungaria.

Numãrul solicitãrilor de azil a crescut anul trecut cel mai mult în Italia şi Ungaria, cu peste 120%.

Potrivit raportului dat publicităţii de Biroul European de Sprijin pentru Azil în 2014, în ţarile din Uniunea Europena a fost depus un numãr record de cereri de azil. Documentul se doreşte o imagine de ansamblu a situaţiei azilului în statele membre ale Uniunii şi oferă o imagine de ansamblu a numărului și a naturii cererilor de protecție internațională în toate cele 28 de state membre ale UE, plus Norvegia și Elveția.

Aproape 3000 de agenţi responsabili în materie de azil şi de primire au acordat asistenţã Italiei, Greciei şi Maltei, ţãri în care încearcã sã ajungã imigranţi africani sau din Orientul Mijlociu de multe ori cu preţul vieţii la bordul unor ambarcaţiuni nesigure.

Pentru a pune capãt acestor tragedii care au transformat Mediterana într-un adevãrat cimitir, liderii europeni au triplat în aprilie fondurile destinate patrulãrii maritime.

Directorul executiv al Biroului europen de sprijin pentru azil, Robert Visser: „Este important ce se intampla acolo, este dramatic daca privim situatia si ne imaginam tragediile umane din Mediterana dar nu este o situatie care se petrece numai in Mediterana. Cel putin la fel de importanta este partea estica a Europei, in special Balcanii de vest, observam o revenire a cresterii imigratiei dinspre Ucraina, se inregistreaza o crestere dinspre Afganistan, sunt oamenii care calatoresc in Europa sau care sunt deja de ceva vreme aici in conditii legale, mai sunt cei care studiaza in Europa”.

Creșterea numărului de cereri de azil în 2014 a dus la deficite în ceea ce privește cazarea în numeroase țări, remarcandu –se nevoia unei flexibilități sporite privind centrele de primire. Statele membre au răspuns prin crearea de noi centre și prin înființarea unor centre de urgență.

Având în vedere creșterea numărului de cereri și de cazuri în curs, numeroase țări și-au restructurat administrațiile în domeniul azilului, au angajat personal suplimentar și au reorganizat sarcinile și resursele.

Şi primele cifre pentru 2015 aratã cã numãrul de cereri de protecţie internaţionalã continuã sã creascã.

În primele cinci luni s-a înregistrat o creştere de 68% comparativ cu aceeaşi perioadã a anului trecut.

Tot mai multi romani isi petrec concediile in tarile Uniunii Europene

Publicat de Andrei Cretoiu, 2 iulie 2015, 11:20

De cele mai multe ori rezervarile la hotel sunt facute on line. Suntem cetateni europeni si trebuie sa ne cunoastem drepturile şi obligaţiile pentru a avea o vacanta reusita!

De asemenea trebuie sa stim că în cazul în care cand oferta de pe internet nu corespunde cu realitatea trebuie sa sesiyam atat hotelul unde am facut rezervarea cât si centrul Europena al Consumatorului Roman.

Claudia Ruse de la Bucureşti Fm s-a interesat si vine cu sfaturi utile în rubrica Euranet Plus de astazi.

A inceput perioada concediior şi cei mai mulţi dintre noi aleg să-şi facă singuri rezervările pe principiul că nu e mare filozofie să-ţi rezervi o cameră de hotel.

Faci un click, dai un e-mail sau vorbesti cu o agenție de turism și s-a rezolvat totul.

Practica însă arată că există multe probleme care țin de grabă, neatenție sau, pur și simplu, necunoașterea unor drepturi, care pot transforma visul frumos al unei vacanțe într-un adevărat coșmar.

O recomandare este să verificăm, înainte de a face rezervarea, ce au spus alți consumatori despre agenția de turism, platforma online sau hotelul pe care intenționăm să le folosim.

Chiar dacă agenţiile de turim par mai sigure pentru că putem discuta personal cu un angajat și-i putem cere acestuia toate informațiile de care avem nevoie, tot mai mulţi români îşi fac rezervările pe platformele online care sunt din ce în ce mai numeroase și mai utlizate.

Principalele avantaje ar fi rapiditatea procesului de rezervare, sistemele de notare a hotelurilor în funcție de sasfacția clienților, oferta extrem de mare. La fel ca în cazul agențiilor de turism, și platformele online trebuie să ofere un anumit număr de informații înainte de a realiza rezervarea unei camere de hotel:

Este vorba despre număr de stele, tipul camerei, alte facilități precum accesul la internet, prețul total al rezervării cu toate taxele incluse, modalitățile de plată și după caz, procedura profesionistului de soluționare a reclamațiilor

Odată finalizată rezervarea, trebuie să primești prin email confirmarea comenzii de la platforma online. Sunt cateva sfaturi de care trebuie sa tinem cont atunci cand apelam la rezervarile on line spune Irina Chiriţoiu, directorul Centrului European al Consumatorului Roman.

“În momentul în care facem o rezervare pe o platformă on lineunde există o multitudine de oferte , trebuie să avem cardul activ, de asemenea, contul trebuie să fie activ şi să avem bani în el, pentru că retervarea se face în urma plăţii. Trebuie, de asemenea, să citim termenii şi condiţiile acestei platforme şi să căutăm informaţii cu privire la politicile de anulare a rezervării. De regulă, politicile de anulare şi nivelul penalităţilor depinde de fiecare hotel în parte şi de facilităţile oferite de hotel”.

Uneori este posibil ca tarifele oferite de un hotel la rezervarea directă pe site-ul acestuia sau prin telefon să fie mai convenabile decât atunci când îți rezervi camera printr-un intermediar.

Politica de anulare, indiferent de modalitatea în care facem rezervarea, depinde întotdeauna de hotel.

Dacă apar probleme, atât în timpul rezervării, cât și ulterior, în timpul șederii la hotel, este bine să facem o reclamație spune Irina Chiritoiu. directorul Centrului European al Consumatorului Roman.

“Operatorul platformei de rezervări online nu este decât un intermedir în acest process de rezervare, astfel încât responsabilitatea pentru calitatea camerei şi a serviciilor oferite cad de regulă în sarcina hotelului. Deci în cayul în care facem o rezervare şi constatăm la faţa locului că pozele prezentate pe platform nu au nicio legătură cu hotelul în momentul cazării şi facilităţile publicate pe platformă nu există în realitate putem face o reclamaţie la hotel şi în momentul în care ne întoarcem în ţară, dcă este vorba de un stat membru al Uniunii Europene consumatorul se poate adresa şi Centrului European al consumatorului Roman”.

Irina Chiriţoiu mai spune că pe siteul Centrului European al Condumatorului din Romania există un comparator deocamdată doar pentru hotelurile de trei stele care prezintă condiţiile aferente acestei categorii de hoteluri din ţarile din ţările Uniunii Europene.

Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita

Publicat de Andrei Cretoiu, 19 iunie 2015, 09:30 / actualizat: 22 iunie 2015, 9:31

Bucurestenii sunt invitati sa-si puna trei dorinte legate de viitorul raului Dambovita care traverseaza orasul, in cadrul evenimentului Urban Fest organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Claudia Ruse de la Radio Bucureşti fm are mai multe detalii în rubrica Euranet Plus de astăzi.

Urban fest este primul festival de dezvoltare urbana organizat de Reprezentanța Comisiei Europene la Bucureşti. Evenimentul se desfăşoară sub înaltul patronaj al comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu.

Ediția 2015 a festivalului, are ca tema „BlueGreen – Râuri în orașe smart” şi își propune să pună pe agenda publică rolul râurilor în metropolele moderne, ca factor identitar și de regenerare urbană

UrbanFest se desfasoară pana duminica în zonele adiacente râului Dâmbovița, între Grozăvești și Parcul Național Văcărești şi își propune să promovarea valorilor europene în domeniul urbanismului și dezvoltării locale sustenabile.

Festivalul a debutat cu lansarea unei consultări publice “Peștișorul de Aur”, cu scopul de afla de la locuitori cum îşi doresc să arate orașul lor. În acest fel bucurestenii sunt invitaţi să-şi pună trei dorinţe legate de viitorul Dâmbovitei. Peştisorul de aur ii asteptat pe podul de la Politehnica pană duminică.

Toate ideile vor fi analizate de specialisti si vor contribui la realizarea unui proiect de reamenajare a malurilor Râului Dâmboviţa, astfel incat să ofere plus valoare oaraşului şi să devina un punct de atractie atât pentru locuitori cât şi pentru turişti.

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu spunea că ” Dâmbovița face parte din identitatea Bucureștiului, așa cum se întâmplă cu Tamisa în Londra sau cu Tajo în Lisabona iar restaurarea și reamenajarea malurilor poate fi în București un adevărat catalizator al dezvoltării urbane durabile”.

Uniunea Europeană este dispusă să sustina financiar investiţiile, preciza şi Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

“Avem deja prevazute prin Fondurile Europene, fondul de Dezvoltate urbană, de regenerare urbană, de peaste un milliard de Euro, pentru perioada 2014 – 2020. Dar, vrem ca aceste fonduri să fie folosite cât mai bine şi cât mai aproape de aşteptările cetăţenilor. De aceea, ne folosim de acest festival de dezvoltate urbană inclusiv pentru a afla de la cetăţeni ce îşi doresc şi ei. Noi ne vom asigura că toate ideile bune care se vor strange în aceste zile vor ajunge şi pe masa Comisarului European pentru dezvoltare regională, Corina Creţu”

Evenimentului s-a lansat într- un mod inedit, o lotcă solară a navigat pe Dâmbovița în zona Grozăvești, demonstrând în acest fel cât de uşor poate fi transformat acest râu intr-un loc de agreement.

Festivalul Urban Fest include mai multe conferințe despre mobilitate și rolul râurilor în orașele inteligente, un târg de proiecte de dezvoltare urbană, dezbateri privind dezvoltarea orașelor smart, tururi cu bicicletele care promovează mobilitatea urbană, ateliere de activare urbană, plimbări în ambarcațiunile cu vâsle, concerte și focuri de artificii.

Europa îsi va putea determina viitorul dacă râmânem uniţi

Publicat de Andrei Cretoiu, 9 iunie 2015, 10:00 / actualizat: 16 iunie 2015, 1:15

Europa îsi va putea determina viitorul dacã rãmânem uniţi, aceasta este concluzia dialogului transfrontalier cu cetãţenii din Bulgaria şi România a Prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. La întâlnire au participat peste 500 de bulgari si români.

Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a participat la Ruse la o sesiune de întrebãri si rãspunsuri în faţa câtorva sute de cetãţeni români si bulgari.

Comisie Europeanã a lansat aceste serii de întâlniri cu cetãtenii pe formatul adunãrilor populare din târguri şi oraşe sub sloganul „Vorbim despre Europa, vorbim despre noi”.

Intalnirea Prim vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu cetãţenii români si bulgari a fost al doilea asemenea eveniment în sud-estul Uniunii.

Iniţiativa Comisiei Europene a oferit posibilitatea unui dialog direct, fiind legatã de îndeplinirea angajamentului asumat de preşedintele comisiei, Jean Claude-Juncker, privind o activitate mai intensã a comisarilor europeni în statele membre ale UE şi întâlniri mai dese cu cetãţenii.

Tema dezbaterilor a fost viitorul Europei, dialogul axându-se pe o serie de probleme legate de provocãrile cu care se confruntã Uniunea Europeanã în prezent. Printre acestea : statul de drept, aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, viitorul Ucrainei, strategia europeanã referitoare la valul de imigraţie masivã din Asia şi Orientul Mijlociu, Uniunea Energeticã şi finanţarea prin programe sociale speciale pentru persoane cu handicap.

De asemenea, printre problemele semnalate de cetãţenii bulgari şi români care au participat la eveniment s-au numãrat unitatea în diversitate – asemãnãri şi deosebiri în materie de filosofie politicã , transparenţa politicã, circulaţia rutierã sigurã în vederea evitãrii accidentelor, cãsãtoriile între persoane de acelaşi sex, viitorul inovaţiilor.

Discuţiile s-au concentrate pe evaluarea progreselor făcute de cele douã ţãri în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

„În ceea ce priveşte aderarea celor douã ţãri la Spaţiul Schengen, Comisia Europeanã a fãcut o evaluare foarte clarã, care este realistã, dar decizia aparţine statelor membre ale UE”, a remarcat Timmermans

Comisia Europeanã va menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria atât timp cât va fi necesar – a mai afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

El a subliniat cã rapoartele MCV cu privire la cele douã ţãri nu vor fi cosmetizate şi vor reflecta realitatea.

La finalul inatlnirii cu cetatenii prim vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans a precizat ca europenii nu trebuie să-şi piardă speranţa şi să aibă încredre în viitor.

“Cred că în Europa prea multi cetăţeni şi-au pierdut capacitatea de a visa, pentru că nu mai cred în viitor. Pentru ei viitorul a devenit nesigur, de aceea pentru Comisia europeana o prioritate o reprezintă locurile de muncă. Dacă le oferi locuri de munca, cetăţenii se vor simţi demni să viseze din nou şi vor deveni mai optimişti în ceea ce privşte viitorul.”

La Bucureşti, comisarul European Frans Timmermans a avut întrevederi cu principalele personalitãţi politice ale statului şi a salutat progresele înregistrate în privinţa MCV, pe care le-a calificat drept semnificative, dar a recomandat eforturi suplimentare pentru finalizarea acestui process, mai ales în lupta împotriva corupţiei.

Executivul comunitar sprijinã reformele structurale şi îmbunãţãţirea funcţionarii instituţiilor statului de drept, spune vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Cu acastă ocazie vicepreşedintele Comisiei Europene a vizitat şi cel mai nou terminal dat în folosinţã la Aeroportul Interntional Henri Coandã. Acesta ar urma sã deserveascã zona non-euro la momentul când România va intra în Spaţiul Schengen, în prima fazã cu spaţiul aerian şi naval.

Comisia Europeanã a adoptat un plan esențial pentru asigurarea securitãții și combaterii terorismului

Publicat de Andrei Cretoiu, 4 mai 2015, 09:15

Agenda europeanã de securitate 2015-2020 urmãrește adaptarea strategiilor interne privind asigurarea securitãții și stabilește prioritãțile și acțiunile în lupta împotriva terorismului, crimei organizate și criminalitãții informatice.

Informatii suplimentare despre acset program ne ofera Claudia Ruse de la Bucuresti FM în rubrica Euranet Plus de astazi.

Parlamentul European a dezbãtut o strategie propusã de cãtre executivul comunitar privind o mai bunã coordonare a statelor membre în lupta împotriva terorismului si a criminalitãtii cibernetice în Europa.

Recentele atacuri teroriste îndreptate împotriva populației și a valorilor Europei au fost coordonate la nivel transfrontalier, ceea ce arată că trebuie să exista cooperare si colaborare pentru a face față acestor amenințări, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale.

Pe agendă europeanã de securitate 2015-2020 figurează instrumentele și măsurile concrete la care se va recurge în aceste activități comune în vederea garantării securității și în vederea combaterii, într-un mod mai eficace, a cele mai urgente amenințări: prevenirea terorismului combaterea radicalizarii, criminalității organizate si informatice.

Succesul depinde de eficacitatea cooperării dintre instituțiile și agențiile UE, pe de o parte, și statele membre și autoritățile naționale, de cealaltă parte. Aceste instrumente vor putea fi mai bine utilizate datorită strategiei, întrucât ea va permite un schimb de informații îmbunătățit și o cooperare sporită.

Responsabilitatea pentru asigurarea securității interne revine în primul rând statelor membre, dar provocările transfrontaliere pun la încercare capacitatea diverselor țări de a acționa în mod individual și necesită sprijinul UE pentru crearea unui climat de încredere și pentru facilitarea cooperării, a schimbului de informații și a acțiunilor comune

Problema principalã care ridicã anumite temeri din partea statelor membre este crearea unui centru european împotriva terorismului, a cãrui activitate sã nu se substituie prerogativelor serviciilor naționale de informații din Uniunea Europeanã.

Acest centru european împotriva terorismului ar urma, potrivit Strategiei, sã funcționeze ca un departament special în cadrul Europol.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a precizat că nu se pune problema creãrii unor noi instituții sau transformarea lor ci se ara in vedere cooperare între serviciile de informaþii din statele membre ale Uniunii Europene.

Oficialul european a explicat că la nivelul Comisiei Europeane se știe că pentru statele membre, chestiunile care țin de securitatea lor reprezintã o prerogativã a suveranitãții lor naționale.

În opinia lui Timmermans, scopurile unui astfel de centru ar fi mai degrabã schimbul de informații vital pentru problematici care afecteazã interesul comun. Frans Timmermans:

Propunerea Comisiei este aceea de a întãri colaborarea între statele membre, de a se asigura cã serviciile de informații de la nivel național colaboreazã și fac un schimb substanțial de informații între ele. Intenția executivului comunitar este aceea de a lupta mai eficient împotriva fundamentalismului și a jihadismului și trebuie create cât mai multe mijloace de a rezolva diverse probleme care țin de securitatea noastrã comunã: criminalitatea informaticã, terorismul, rețelele de crimã organizatã, toate acestea fiind legate între ele, cu consecințe asupra întregii Europe.

Conform unui sondaj Eurobarometru realizat de curând, cetățenii sunt tot mai preocupați de siguranța lor: proporția persoanelor care consideră că terorismul este principala provocare la adresa securității în UE a ajuns la 50 %.

O nouă platformă online permite funcționarilor publici schimbul de experiență și de bune practici

Publicat de Andrei Cretoiu, 27 martie 2015, 09:29

Comisia Europeanã a lansat o nouã platformã online care sã permitã funcăţionarilor din serviciile publice care lucreazã cu fonduri europene sã facã schimb de experienţã şi de bune practici la nivel european.

Principalele caracteristici ale initiative PEER 2 PEER sunt comoditatea, flexibilitatea, promptitudinea, calitatea si tinta precisă.

Primim toate informaţiile despre subiect de la Claudia Ruse de la Bucurşti FM:

Nouă platformă permite funcționarilor din cadrul serviciilor publice să facă schimb de experiență și de bune practici la nivel european, pentru a îmbunătăți și mai mult modul în care sunt cheltuite și gestionate investițiile.

Platforma on-line se referã la un schimb de bune practici între statele membre si este considerat un instrument de comunicare directã şi de împãrtãşire a experienţei între autoritãţile de management ale spaţiului comunitar..

Acesta a fost creat pentru a ajuta statele membre sã-şi îmbunãtãţeascã capacitate administrativã în gestionarea fondului european de dezvoltare regionalã şi a fondului de coeziune.

La nivelul Uniunii Europene, existã câteva zeci de mii de funcţionari din administraţiile naţionale şi locale implicaţi în gestionarea acestor fonduri europene.

Actuala iniţiativã face parte dintr-o strategie mai amplã a Comisiei Europene, care presupune consolidarea capacitatii administrative şi de a utiliza pe deplin potenţialul de politicã regionalã privind crearea de locuri de muncã şi creşterea economicã durabilã în conformitate cu obiectivele stabilite de strategia „Europa 2020” şi noul plan de investiţii al Comisiei Europene, conduse de Jean Claude Junker.

Domeniile variază de la eficienţa energeticã pânã la piaţa telecomunicaţiilor şi agenda digitalã.

Comisarul pentru politica regionalã, Corina Creţu, spune cã obiectivul acestui demers este de a îmbunãţi şi mai mult modul în care sunt cheltuite şi gestionate investiţiile europene.

Corina Creţu explică cum poate fi folositã aceastã platformã online de cãtre funcţionarii români care lucreazã cu fondurile europene.

” Practic pot solicita Comisei Europene ajutor în privinţa achiziţiilor publice, de pildã, care este o slãbiciune în România, iar noi identificãm în cadrul altor state membre care au avut bune performanþe, identificãm expertul potrivit pentru solicitarea respectivã. Cred cã şi în România începe sã se formeze un corp de oameni care cunosc legislaþia, care cunosc regulile de implementare şi pot avea schimb de pãreri în legãturã cu deficienţele şi problemele care se ivesc pentru orice stat nou membru. “

Comisarul Corina Creţu mai spune cã statele membre mai noi, care au aderat recent nu au experienţã atât de bogată în proiecte şi în absorbţia fondurilor şi de aceea aceastã platformã online poate fi de folos pentru a câştiga experineţã şi bune practici în utilizarea fondurilor europene.

“Datoria noastrã, a Comisiei Europene, este sã facem tot ce putem pentru a ajuta statele membre sã îşi creascã rata de absorbţie pentru perioada 2007-2014 şi, în paralel, sã înceapã cu dreptul noua perioadã de programare 2014-2020”.

Corina Creţu afirmã cã, atunci când a preluat mandatul de comisar, şi-a stabilit prioritatea de a ajuta statele membre sã concretizeze aceste beneficii ale investiţiilor politicii regionale printr-o gestionare de înaltã calitate în toate etapele procesului.

Inițiativa reprezintă un pas important, fiind flexibilă, ușor de utilizat şi direcționată către abordarea necesităților specifice ale regiunilor europenemai spune oficialul European.

Potrivit studiului comandat de Direcţia Generalã de Politcã Regionalã şi Urbanã a existã o cerere mare pentru un instrument de schimburi de experienţã între organismele care gestioneazã Fondul;european de dezvoltare regionalã şi Fondul de coeziune.

Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria

Publicat de Andrei Cretoiu, 18 februarie 2015, 07:00

Comisia europeana dă undă verde investițiilor transfrontaliere pentru România şi Bulgaria. Valoarea totala a programului este de 258 de miioane de Euro.

Detalii despre acest subiect aflam in rubrica Euranet Plus de astazi realizata de Claudia Ruse de la Radio Bucuresti.

Acest program va îmbunătăți condițiile de viață, de studiu și de muncă în cele 15 regiuni de frontieră din România și Bulgaria, sporindu-le atractivitatea atât pentru turiști, cât și pentru investitori.

Contribuția Uniunii Europene la acest program este de 216 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regional.

Printre obiectivele acestui program se numară îmbunătățirea transportului pe Dunăre și Marea Neagră în zona transfrontalieră, crearea unui nou model de utilizare durabilă a patrimoniului natural și cultural din zona de granită precum şi îmbunătățirea gestionării comune și protejării siturilor natural.

Prin aplicarea acestui program se asteptă, de asemenea, să sporeasca capacitatea de prevenire și gestionare a riscurilor de dezastre în zona transfrontalieră, să se integrarea aceste zone din punctul de vedere al ocupării și mobilității forței de muncă si să se îmbunătățească relațiile de cooperare a instituțiilor publice din zonele vizate.

Noul program transfrontalier „Interreg” pentru România și Bulgaria a fost adoptat de comisarul european pentru politica regională Corina Crețu, care a declarat ca locuitorii acestor regiuni de frontieră din cele doua tari vor beneficia în mod direct de aceste finanţări.

Corina Creţu:

“Am fost foarte fericită să semnez acest program îintre Bulgaria şi România. Îmi doresc să se deblocheze cât mai urgent şi programul România + Ungaria. Cele două state + România şi Bulgaria + vor decide ce vor pune în aceste programe, dar este evident că sunt milioane de euro care vor merge în crearea de locuri de muncă şi creşterea competivităţii la granite. Este important ca ceea ce vor decide statele membre să pună în aceste programe trebuie să fie în accord cu legislaţia, să fie eligibile!”

Comisarul european pentru politica regională Corina Crețu

In programul Interreg Romania – Bulgaria sunt incluse 15 regiuni (judete)

Este vorba despre Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Mehedinţi, Olt din ţara noastră şi Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo, Ruse, Silistra, Dobrich din tara vecină.

În Romaânia programul este gestionat de Ministerul român al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Cea de a cincea perioadă de programare a Interreg 2014-2020 dispune de un buget de peste 10 miliarde de euro ce reprezentă investiții în cadrul a peste 100 de programe de cooperare între regiuni și partenerii teritoriali, sociali și economici. Bugetul respectiv include, de asemenea, sumele alocate statelor membre în vederea participării la programele de cooperare la frontierele externe ale UE, sprijinite de alte instrumente.

Este vorba despre 60 programe de cooperare transfrontalieră de-a lungul a 38 de frontiere interne ale UE, in valoare de 6,6 miliarde de euro şi 15 programe transnaționale care acoperă zone de cooperare mai vaste, precum Marea Baltică, regiunea Alpilor și regiunea Mării Mediterane, pentru care se aloca aproximativ 2 miliarde de euro.

Programul de cooperare interregională și cele 3 programe pentru constituirea de rețele acoperă toate cele 28 de state membre ale UE.

Acestea asigură cadrul necesar schimburilor de experiență între autoritățile regionale și locale din diferite țări, iar suma alocata se ridică la 500 milioane de euro.

Obiectivele principale ale acestor programe vizeaza crearea unor regiuni verzi, sigure, eficiente, bine conectate si cu mana de lucru calificată.

Elveţia şi UE nu au depaşit încă polemica privind imigraţia!

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 februarie 2015, 11:01

Ultima întâlnire dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker si preşedinta Confederaţiei Helvetice, Simonetta Sommaruga nu a adus nimic nou…

Detalii primim în rubric Euranet Plus de astăzi realizată de Claudia Ruse de la Bucureşti Fm.

Rezolvarare controversei cu privirea la libera circulaţie pentru cetăţenii europeni în Elveţia, se lasă asteptată.

La începutul acestei săptamâni la Bruxelles preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-a întanit cu preşedinta Confederaţiei Helvetice, Simonetta Sommaruga în speranţa că limitarea accesului pe piaţa muncii din Elveţia nu se va aplica şi Uniunii Europene.

Discutiile au avut loc la un după Elveţia a votat să limiteze imigraţia, în urma unui referendum.

Rezultatul consultatii publice a dus la apariţia unei polemici între Elveţia şi Uniunea Europeană.

Practic, referendumul a legitimat Berna să introducă cote pentru toţi migranţii, inclusiv celor care provin din spaţiul comunitar, în pofida acordurilor pe care Elveţia le are cu Uniunea Europenă în acest domeniu.

Deşi, Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, ea a subscris la regulile fundamentale ale blocului comunita privind cele trei libertăţi: libera circulaţie a persoanelor, libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor şi libera circulaţie a capitalurilor.

Schimbarea unuia dintre aceste acorduri le-ar periclita pe toate celelalte, susţin oficialii europeni..

La finalul întalnirii de luni dintre preşedintele Jean- Claude Juncker şi preşedintele Confederaţiei Helvetice, poziţiile ambelor parţi au ramas aceleaşi.

Întâlnirea nu a adus nimc nou în ceea ce priveşte relaţiile Elveţiei cu Uniunea Europeană a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker .

“Sunt foarte mulțumit că am putut vorbi cu președintele Confederației Elvețiene , Simonetta Sommaruga . Evident, a fost o discuție foarte intensă pentru că știți că avem puncte de vedere diferite, dezbaterea a fost prietenoasă și a facilitat discuția . Elveția este un important partener geostrategic și relația UE-Elveția este de asemenea foarte importantă . Pentru moment nu am putut ajunge la un consens de opinie , dar faptul că primele schimburi nu aduc nici un rezultat nu înseamnă că discuţiile nu vor continua, evident că trebuie să continuăm schimburile noastre cu Elveția și eu sunt sigur că asta vom face.”

După întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, preşedinta Confederaţie Helvetice, Simonetta Sommaruga a precizat că dicuţiile nu au înregistrat un progres, dar dialogul va continua…

”Am stabilit că poziţiile noastre în această chestiune sunt îndepărtate şi că spaţiul de manevră este foarte mic pentru ambele părţi. Vrem să creem un climat de schimb și dialog , care ne va permite sa aducem punctele noastre de vedere în conformitate unul cu un altul . De asemenea, dorim să continuam dialogul şi consultare cu UE.”

Referendumul, intitulat ‘Împotriva imigraţiei în masă’, a fost organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă), exasperat de creşterea puternică a numărului de imigranţi, în ultimii ani, după aderarea Elveţiei la politica de liberă circulaţie în UE, aplicată din 2002.

Rezultatul votului a fost foarte strâns, 50,3% dintre participanţi au optat în favoarea limitării accesului pe piaţa elveţiană a muncii pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene.

Ideea a fost respinsă de Elveţia francofonă, însă acceptată de Elveţia germanofonă, care a înclinat balanţa în favoarea introducerii unor cote de imigraţie.

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi

Publicat de Andrei Cretoiu, 5 decembrie 2014, 07:00 / actualizat: 5 decembrie 2014, 9:57

Comisia Europeană a suplimentat fondurile alocate României pentru construcția a două autostrăzi cu peste 260 de milioane de euro din fondurile de coeziune.

Claudia Ruse de la Bucureşti fm ne aduce informatii suplimentare în rubrica Euranet Plus de astăzi:

Comisia Europeană a hotărât să acopere costurile de construcţie a două tronsoane de autostradă din România, finanţate iniţial de statul român prin împrumuturi bancare.

Prin decizia semnată de comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, 262 milioane de euro au fost alocați din Fondul de coeziune pentru aceste proiecte.

Este vorba despre Autostrada Arad-Timişoara şi varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Aceste tronsoane au fost date în folosinţă în 2011 şi, respectiv, 2012.

Ele au fost construite cu fonduri de la bugetul de stat, cu granturi de la Comisia Europeană și cu împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi la Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare.

Comisia Europeană a aprobat cererea României de a finanța din Fondul de coeziune și partea de investiție care fusese acoperită inițial din împrumuturi.

Din această sumă, 287 milioane de euro sunt destinați autostrăzii Arad-Timişoara şi 151,5 milioane de euro sunt pentru varianta de ocolire a municipiului Constanţa la nivel de autostradă.

Împreună cu aceste noi alocări, contribuția Comisiei Europene la construcția celor două tronsoane de autostradă se ridică la 439 milioane de euro.

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat: că infrastructura rutieră este unul dintre principalele instrumente prin care se pot reduce diferențele de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene si va sustine realizarea acestor proiecte.

Corina Creţu…

“Ceea ce mă nelinişteşte pe mine este că discrepanţele din interiorul Uniunii europene au crescut inclusive în interiorul ţărilor discrepanţele între regiuni. Le+am explicat şi ministrilor din cele 28 de ţări cu care m-am intalnit, că eu vad rolul meu ca o voce a regiunilor şi a statelor membre privind politica regional în cadrul Comisiei şi voi face tot ce depinde de noi pentru a ajuta creşterea absorbţiei fondurilor europene.”

Corina Creţu, Comisarul european pentru politică regională

Dacă nu ar fi existat susţinerea Comisiei, împrumutul ar fi trebuit rambursat de către statul român.

Fondul de coeziune al Uniunii Europene este destinat statelor membre al căror venit naţional brut pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media Uniunii. Acesta vizează reducerea discrepanţelor economice şi sociale şi promovarea dezvoltării durabile.

Printre priorităţile Fondului de coeziune se află dezvoltarea reţelei transeuropene de transport

Profilul audienţei produselor audiovizuale realizat în 10 state membre, cinematografele din România …

Publicat de Andrei Cretoiu, 6 iunie 2014, 11:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:37

Conform unui studiu privind profilul audienţei produselor audiovizuale realizat în 10 state membre, cinematografele din România se află printre cele cu cel mai mic număr de spectatori.

Acelasi studiu releva faptul ca cele mai populare filme sunt cele americane, urmate de cele europene şi apoi cele româneşti. Acest studiu confirmă faptul că industria de film europeană nu îşi exploatează la maximum potenţialul.

Festivalurile de film, precum TIFF, pot contribui la creşterea audienţei filmelor europene.

Comisia europeana da un impuls diversității culturale și competitivității în era digitala prin noua strategie în domeniul cinematografiei

Detalii ne ofera astazi, Claudia Ruse de la Bucuresti FM

Deși producțiile europene reprezintă aproape două treimi din totalul filmelor distribuite în cinematografele din UE, succesul lor de casă se reduce la doar o treime din vânzările de bilete.

Cu toate că numărul filmelor produse în Europa a crescut, majoritatea lor  sunt prezentate numai în țara în care au fost realizate și sunt rareori distribuite dincolo de granițele naționale.

Comisia Europeană a lansat o nouă strategie a Uniunii pentru „Filmul european în era digitală ”,cu scopul de a gasi soluții pentru problemele  din acest domeniu. Accentul va fi pus pe  necesitatea valorificării potențialului noilor modalități de distribuție,  pentru a promova diversitatea culturală și a da un impuls competitivității.

Documentul care prezintă strategia Comisiei sugerează că finanțarea publică ar trebui să se concentreze mai mult pe creșterea audienței filmelor europene și pe acordarea unui sprijin mai consistent dezvoltării, promovării și distribuției international . Acesta este unul dintre obiectivele subprogramului MEDIA al programului Europa Creativă și un domeniu în care se poate aduce  valoare adăugată reală la nivel european.  Trebuie insă să se facă mai mult pentru creșterea audienței filmelor realizate în Europa și pentru îmbunătățirea cooperării transfrontalier spune  Comisar european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret Androulla Vassiliou

”Filmele romanesti au de spus povesti interesante  si importante. De aceea trebuie să prezervăm diversitatea culturală pentru ca fiecare tară europeană produce filme foarte apropiate de inima sa, de cultura sa . Dar este foarte important să le conserve si să le facă cunoscute și peste granite….”

În prezent, aproape 70% din fondurile publice naționale sunt destinate producerii filmelor, fiind alocate mult mai puține fonduri pentru creșterea potențialului de audiență.

De aceea, sunt necesare abordări flexibile și experimentale în ceea ce privește modul și locul în care sunt proiectate filmele, dată fiind popularitatea tot mai mare a platformelor de vizionare la cerere  și a opțiunilor de descărcare a filmelor de pe internet.

Anual sunt  alocate fondurile europene pentru cinematografie in valoare de peste   2 miliarde de euro pentru a sprijini industria audiovizuală.

Din această sumă, 110 milioane de euro provin din subprogramul MEDIA al programului „Europa Creativă”.

În 2012, în UE au fost produse aproximativ 1.300 de filme, în comparație cu circa 800 în Statele Unite.

Numai 8% dintre filmele europene sunt distribuite în sălile de cinema din țări din afara UE.

În 2012, peste 60% dintre toate filmele distribuite în UE au fost filme europene, dar numai o treime din biletele vândute au fost bilete pentru un film european. Pentru comparație, producțiile americane au reprezentat 20% din filmele distribuite în săli și 65% din vânzările de bilete în UE.

De regulă, pentru distribuția filmului se cheltuiește mai puțin de 10% din bugetul unui film.

Televiziunea rămâne platforma cea mai utilizată pentru vizionarea filmelor

Propuneri legislative in ceea ce priveste acordarea vizelor

Publicat de DSRNetworkAdmin, 11 aprilie 2014, 13:17 / actualizat: 28 mai 2014, 3:12

CE a initiat doua propuneri legislative pentru a imbunatati politica UE in ceea ce priveste acordarea vizelor pentru cetatenii din state din afara spatiului comunitar in urma cu cateva zile Comisia Europeana a initiat doua propuneri legislative pentru a imbunatati politica Uniunii Europene in ceea ce priveste acordarea vizelor pentru cetatenii care vin din state din afara spatiului comunitar. si Romania va trebui in viitor sa ia masurile necesare pentru a-si armoniza prevederile legale cu propunerile ce au in vedere modificarea normelor europene in domeniul politicii de vize din spatiul Schengen, odata ce acestea vor deveni parte integranta a legislatiei UE. Claudia Ruse de la Bucuresti FM dezvolta subiectul astazi in rubrica Euranet Plus.

Local-Regional-European

Publicat de DSRNetworkAdmin, 8 aprilie 2014, 12:55

Comisia Europeană a aprobat la inceputul acestei luni, pentru Romania, harta privind acordarea de ajutoare de stat Comisia Europeana a aprobat la inceputul acestei luni, pentru Romania, harta privind acordarea de ajutoare de stat pentru dezvoltare regionala in perioada 2014-2020.

Este vorba despre regiunile ce pot beneficia de ajutoare regionale pentru investitii, acordate de autoritatile romane. Documentul stabileste nivelurile maxime ale ajutoarelor ce pot fi acordate intreprinderilor din regiunile eligibile. Harta va fi valabila pentru perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2020. Cu detalii vine astazi Claudia Ruse de la bucuresti Fm in rubrica Euranet Plus.

Campanie de informare paneuropeana pentru cercetatori

Publicat de Andrei Cretoiu, 31 martie 2014, 10:00 / actualizat: 27 mai 2014, 22:11

Comisia Europeana a lansat o campanie de informare paneuropeana pentru a ajuta cercetatorii sa gaseasca consiliere profesionala si locuri de munca prin intermediul portalului EURAXESS. in cadrul manifestarii itinerante, care dureaza doua luni, vor fi vizitate 29 de orase europene din 22 de tari. Saptamana trecuta, autocarul special amenajat a ajuns la Universitatea Politehnica din Bucuresti, unde studenii si cercetatorii aflati la inceput de cariera au primit informatii interesante despre acest program. Claudia Ruse de la Bucuresti FM ne spune mai multe despre acest program in rubrica Euranet Plus de astazi.