Publicat de Gabriel Stan,
18 noiembrie 2024, 15:36
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații a fost marcată pe 11 noiembrie prin ceremonii militare desfășurate în toată țara. Data a fost aleasă pentru simbolistica ei: intrarea în vigoare, în anul 1918, a armistițului între Puterile Antantei și Germania, în urma căruia se pune la capăt Primului Război Mondial.
Semnificația acestei zile pentru Armata României este legată și de faptul că în 2003 a căzut la datorie sublocotenentul postmortem Iosif Silviu Fogorași, primul militar român decedat în cadrul de operații din Afganistan.
La ceremonia militară și religioasă organizată la sediul Brigăzii 8 Rachete Operativ-Tactice din Focșani a fost prezent și ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr:Le prezentăm respectul nostru celor care fie au plătit sacrificiul suprem fie s-au întors din teatrele de operații răniți, oameni care sunt un model pentru noi, ceilalți, din cadrul Armatei României, oameni care ne motivează și care demonstrează că țara merită orice sacrificiu.
Emoția pe care am simțit-o cu toții la Focșani cred că este o emoție pe care au simțit-o și alții în diferitele colțuri ale țării, unde respectul nostru a fost cât se poate de explicit exprimat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): În perioada 1996-2022, România a pierdut 31 de militari în misiunile executate în teatrele de operații, iar alți peste 230 au fost răniți.
Gabriel Hanganu: Am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat
Publicat de prosavioleta,
11 noiembrie 2024, 14:59
Gabriel Hanganu: Să fiu alături de ceilalți militari răniți Invictus m-a ajutat să-mi depășesc limitele și să-mi schimb viața. Mi-am dat seama că nu sunt singur în suferința mea, că ei îmi sunt aproape. Sunt plutonier adjutant principal Hanganu Cristian Gabriel. Fac parte din colectivul Centrului Militar Zonal Vrancea „Regele Carol I” și am îmbrăcat ținuta militară acum 22 de ani. Am ales cariera militară din dorința de a realiza ceva în viață, precum au realizat părinții mei, care la rândul lor a fost cadre militare. În anul 2005 am participat cu Batalionul 300 din Galați la o misiune în teatrul de operații din Afganistan. În timpul unei misiuni de patrulare, am trecut cu transportorul amfibiu blindat peste un dispozitiv improvizat. După explozie, mașina a luat foc. M-am evacuat și am întrebat de colegul meu Șonei și am încercat să ne ducem să-l ajutăm să iasă din TAB. Nu am mai putut, pentru că deja muniția din interiorul TAB-ului a început să explodeze. Mi-am dat seama că sunt rănit după ce sanitarul care patrula cu noi a venit și a intervenit. Am fost sedat și după o perioadă de o săptămână m-am trezit în Spitalul Militar de Arși din San Antonio, Texas. Am arsuri pe 48% din corp de gradul trei și doi, majoritatea. La momentul respectiv nu am simțit nimic. După o perioadă de timp am început să simt usturimile și durerile. Am mulțumit lui Bunul Dumnezeu că sunt în viață, dar, în același timp, voiam din tot sufletul să-l ajut pe colegul meu de care eram și prieten și mi-am dorit să, nu știu, să-l pot ajuta și să-l pot extrage din TAB. Tot ce am realizat după accident este parte și din ajutorul dat de Șonei acolo, de sus. Îi mulțumesc de fiecare dată, toată familia se roagă pentru el, pentru sufletul lui Şonei, lui Narcis. Recuperarea a fost dificilă. Alături de mine a fost familia: atunci prietena mea, acum soție, prietenii și Ministerul Apărării, care m-a ajutat enorm. Am un băiețel de 21 de ani. Este student la Academia Forţelor Aeriene din Brașov și își dorește din tot sufletul să facă ce a făcut tatăl lui, adică să servească patria. M-am alăturat proiectului Invictus în anul 2019. Am participat pentru prima dată în anul 2022 la Jocurile Invictus din Olanda. Anul viitor voi participa la Jocurile Invictus din Canada, la probele de scheleton, rower și volei din șezut. Eu îmi doresc să cinstesc Armata României, colegii mei să fie mândri de mine, iar de acolo eu îmi doresc să devin mai puternic.
Andrei Stoica: Pot să spun că există o latură mai delicată, dar noi suntem militari, trebuie să respectăm anumite regulamente. Ziua trebuie să fii militar, iar seara trebuie să fii sportiv şi acest lucru nu trebuie să te împiedice cu nimic.
Reporter: Gabriel Stan – Cât de greu este să te împarţi intre viaţa de militar şi cea de civil, ţinând cont că în ambele părţi dai...
Cristian Dumitrașcu: Doamnă profesor Ileana Rotaru, bine ați venit! Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație! Cristian Dumitrașcu: Unul dintre subiectele pe care știu că le-ați abordat cu obstinație în cursuri este legat de fake news. Ileana Rotaru: Din punctul meu de vedere, apropo de subiectul acesta pe care îl abordez cu studenții, nu putea să fie predat decât de către cineva care practic înțelege instituția în sine și felul în care funcționează, de fapt, astfel de instituții cum este instituția Ministerului Apărării Naționale. Apropierea pe care o are un civil de astfel de instituții este foarte importantă, pentru că vine cu o privire critică, câteodată cu o privire analitică, dar în același timp se creează o conexiune legată de tipul de comunicare instituțional, internă și, desigur, externă. Necunoscând astfel de lucruri, nu poți să le predai sau să vorbești tinerilor fără să-ți adaptezi un discurs și fără să-ți adaptezi un nivel al limbajului, astfel încât să poți să abordezi subiecte sensibile pentru actorii politici instituționali, care câteodată pot să fie mai puțin interesante pentru ei. Am încercat să discutăm până la urmă și să încercăm să apropiem aceste elemente care sunt poate de importanță nu doar națională, în momentul de față, ci și internațională, lucruri pe care tinerii nu le consideră foarte apropiate lor și chiar manifestă o formă de oboseală informațională vizavi de toate lucrurile acestea pe care le-au tot auzit și care tot au fost puse în agenda publică în perioada pandemiei și acum, în perioada războiului din Ucraina, și cu tot ceea ce se întâmplă acum, vedem, și în Orientul Mijlociu și în alte colțuri ale lumii. Prin urmare, să discuți cu tinerii între 18 și 22-24 de ani, repet, din instituții de învățământ civile, pe teme legate de război informațional, război hibrid, război cognitiv, algoritmii informaționali, inteligență generativă artificială, cyber-intelligence, cyber-hate și toate formele acestea care sunt din ce în ce mai diverse și din ce în ce mai puternice, până la urmă, repet, la nivelul efectelor și la nivelul audiențelor, cu siguranță că doar poate anumite aspecte sunt de interes pentru ei sau doar au auzit sau s-au informat, atunci când au avut nevoie, dintr-o anumită sursă sau din anumite lucruri, dar nu le conștientizează, repet, la nivelul vieții de zi cu zi și al impactului. Or, cum transformi un astfel de mesaj, cum transformi un astfel de conținut, până la urmă, care este extrem de greu, extrem de puternic conștientizat, cum spuneam, de structurile instituționale ale statului român, ale Uniunii Europene, ale NATO, la nivelul de înțelegere al tinerilor este, într-adevăr, un efort considerabil. Cristian Dumitrașcu: Mi se pare că aveți o misiune foarte importantă. Este, cred, foarte greu să decriptați această oboseală informațională despre care spuneați și să clasificați temele importante pe care ați putea marșa atunci când aveți o situație cu, nu știu, opt teme care sunt mai importante și pe care este bine să mergeți ca să câștigați meciul, să aduceți tinerii studenți în zona de interes și să-i câștigăm pentru viitor. Ileana Rotaru: Nu este vorba despre un câștig ca atare, ci este vorba efectiv, din punctul meu de vedere, de un activism civic, mai degrabă. Or, felul formal în care toate elementele legate de cetățenie, de instituții europene, de istorie chiar, pentru că sunt elemente care sunt profund fundamentate pe un anumit background cultural-istoric de-a lungul procesului educațional constituie, din punctul meu de vedere, elemente fundamentale într-un astfel de demers, pentru că s-au făcut formal, și copiii din ziua de astăzi – probabil și noi eram la fel – învață învățând, învață jucând, învață lucrând, înțelegând termenii respectivi, conceptele respective la modul practic, utilitar, pragmatic. N-o să-l intereseze, de exemplu, subiecte legate de ce face NATO, dacă nu este conștient că el are un cuvânt de spus în NATO, dar nu i s-a explicat cum ajunge cuvântul lui să fie cunoscut în NATO. Cristian Dumitrașcu: Deci nu ajunge doar faptul că el știe că NATO e important că îi apără, ci este la fel de important să știe că are un cuvânt de spus acolo. Ileana Rotaru: Exact. Şi felul în care acest proces de luare a deciziei, până la urmă, este important și el poate să înțeleagă și poate să observe că este la fel de important cuvântul lui ca al oricărui alt cetățean al țării, chiar dacă nu-l interesează să participe fizic, intrând ca voluntar în Armata României, ci înțelegând că felul în care își desfășoară studiile, felul în care ajunge să lucreze în România sau oriunde în altă parte în Europa sau în lume contribuie într-o formă sau alta la dezvoltarea unei culturi de securitate, a unei culturi democratice, a unei forme de înțelegere a unor mecanisme politice care sunt în interesul cetățeanului și promovează un set de valori extrem de importante și bine legitimate de-a lungul istoriei. Iată că am trăit o perioadă foarte lungă de pace și securitate în Europa. Lucrurile acesta și felul în care nu noi stabilim aceste teme, adică știm că sunt elemente legate de dezinformare… – de exemplu, faptul că avem studiile naționale publice reprezentative care ne spun că, de exemplu, oamenii conștientizează că sunt supuși acestui proces de dezinformare, că mass-media poartă vina principală legată de răspândirea informațiilor false, dar în același timp vrem să vedem mai profund care este profilul, unde sunt lucrurile acestea, ce se întâmplă. Şi am plecat de la studii sociologice particulare, la analize de nevoi, la discuții în zona interviurilor, focus-grupurilor, la discuții calitative, ca să putem să înțelegem până la urmă unde, cum se informează, când și care sunt, de fapt, nevoile lor de informare legate de aspectele acestea, atunci când vorbim de spațiul public și de ecosistemul lor informațional. Cristian Dumitrașcu: Vă mulțumesc! Ileana Rotaru: Vă mulțumesc și eu!
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Angel Tîlvăr: Vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o carieră de viitor. Presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism
La Interviul Săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a vorbit despre deciziile...
Cristian Dumitrașcu: Domnule colonel Gimiga, nu doar pentru că acum, în septembrie, s-au împlinit 50 de ani de la inaugurarea drumului vestit Transfăgărășan, vom vorbi despre arma geniu, sunt destul de puțini oameni care știu că, de fapt, acest drum a fost în mare parte realizat de către geniștii militari. Începem invers. Începem de azi și vom vorbi despre ce a fost acum 50 de ani. Ce înseamnă astăzi arma geniu? Silviu Gimiga: În general, este o armă greu de accesat de către militari, deoarece nu înseamnă numai ordine și disciplină, ci și inginerie, anumite cunoștințe din toate domeniile chimiei, biologiei și altor materii pe care le facem în colegiile și academiile militare. Militarii geniști sunt o armă de sprijin de luptă și de-a lungul timpului au fost implicați în majoritatea activităților de amploare desfășurate de Armata României pentru țara noastră. Și mă refer aici, după Transfăgărășan, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, la Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, la unul din tronsoanele Autostrăzii Soarelui, la construirea metroului bucureștean și a altor drumuri de importanță deosebită, care erau considerate, și sunt și astăzi, infrastructuri strategice neapărat necesare pentru apărarea colectivă a țării. Arma geniu primește misiuni din ce în ce mai complexe, care poate nu se văd ca acelea din trecut, dar ajută foarte mult la desfășurarea activităților Armatei României pentru obiectivele la care este angrenată, și mă refer aici la pandemia de COVID, unde am construit un spital militar în 2 săptămâni, cu efortul mai multor structuri, am construit o bază militară, să zicem așa, asemănătoare teatrelor de operații Afganistan și Irak, unde majoritatea militarilor implicați în acea lucrare au desfășurat misiuni complexe de-a lungul timpului; crearea unor noi unități militare în care ne antrenăm alături de militarii parteneri din Alianța NATO, și mă refer aici la Poligoanele Cincu, Smârdan de la Galați, Poligonul Babadag. Cristian Dumitrașcu: Este un episod pe care ni-l propunem, în care să vorbim și despre prezent, dar și despre trecut, despre tradiție, pentru că la armată, și nu doar, tradiția este cea de care și în care ne ancorăm, ceremonia care a fost acum câteva zile la Poarta Geniștilor și la Poarta Întâlnirii, acolo unde colegul meu colonelul Florin Șperlea, redactorul-șef al ‘Observatorului Militar’, a vorbit cu câțiva dintre artizanii, din păcate, din ce în ce mai puțini, dintre artizanii construirii Transfăgărășanului și revenim.
Vince Deszo: Unitatea noastră, din care am făcut parte, a venit în 19 ianuarie 1971 cu 25 de cadre, din care mai trăim eu şi domnul colonel Coman, care am lucrat direct cu utilajele. Era un comandant de pluton la utilaje. Fiind condiții grele, era necesar ca să fie atacat din două părți – și din partea de sud, și din partea de nord. Utilajele nu se puteau aduce decât prin demontare în partea de jos, iar pe partea de sus cu mecanici și montam la loc și dădeam drumul la producție. Toate au fost numai utilaje românești. Aici ce s-a făcut prototipul buldozere 6500. În ’73 a venit o delegație din Polonia și când a văzut în ce condiții se lucrează, a făcut contract imediat acolo jos, la hotel – 300 de buldozere. Nicolae Coman: Colonel Coman Nicolae. A fost foarte greu, nicăieri, în tot parcursul Transfăgărășanului, nu găsesc sector așa de greu. În partea cealaltă era efectiv prăpastie și la mijlocul prăpastiei, pe coasta aia trebuia să deschidem drumul. Când au reușit să urce buldozerele să se întâlnească ele, lamă în lamă, atunci am fost bucuroși și am știut că am deschis drumul. Au aflat și cei de jos, pentru că a fost o bucurie și am strigat „Ura” de aici, cred că o jumătate de oră. Am comandat o companie de la Batalionul de Pionieri, plus întăririle cu tehnică de la celelalte subunități. Și aici am rămas 2 ani. I-am spus la nepotul meu, care are acum 20 de ani, i-am spus: „Frăție, nu poți să vii cu mine acum, dar gândește-te la împlinirea a 100 de ani, vei avea 70, și să vii să le povestești celor care participă că bunicul tău a deschis drumul în sectorul Poarta Întâlnirii. Cristian Dumitrașcu: Am revenit aici, în studioul Agenției Media a Armatei. Domnule colonel Gimiga, Armata României, în ultimii 15 ani, a cunoscut în sfârșit o dezvoltare din punctul ăsta de vedere. Este absolut vizibilă înzestrarea pe care o are armata. Se întâmplă și în arma geniu? Silviu Gimiga: Sigur că da. O serie de militari îmbrățișează arma geniu pentru complexitatea ei și normal că acești oameni, inteligenți aș spune eu, fac orice este posibil pentru a atrage fonduri financiare pentru a achiziționa tehnică și tehnologie, astfel încât să fim interoperabili cu celelalte armate din cadrul Alianței, în special cu unitățile militare din arma geniu. Avem programe majore la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre care funcționează, avem un program de mare vizibilitate la nivelul Alianței NATO, unde avem un reprezentant care negociază posibilitatea achiziționării împreună a tehnologiilor emergente existente pe piața mondială și cred că suntem pe un tren ascendent, astfel încât noua generație de geniști să beneficieze de tehnologii mult mai performante chiar decât cele pe care le avem acum. Cristian Dumitrașcu: Este un concept interesant, pentru că arma geniu este una costisitoare și pentru că sunt utilaje care implică mari costuri, ați spus că e un plan de achiziție împreună, la nivel NATO. Silviu Gimiga: Da.
Cristian Dumitrașcu: Este și motivul pentru care aveți întâlniri destul de dese la nivelul Alianței, în diferite țări europene, cu specialiștii din NATO. Care a fost ultima întâlnire și cea mai, să zicem, interesantă din punctul dumneavoastră de vedere? Silviu Gimiga: În fiecare an, reprezentantul armei geniu, și anume comandantul Brigăzii 10 Geniu, participă la un seminar de profil cu geniștii responsabili din fiecare țară membră NATO, unde se discută despre posibilitatea punerii împreună a tehnicii și tehnologiilor de geniu, astfel încât, în cazul unei amenințări asupra granițelor Alianței NATO, împreună să reușim să învingem, să acoperim toate cele patru domenii complexe ale armei geniu, și anume mobilitate, contra-mobilitate, menținerea capacității operaționale a trupelor, precum și sprijinul de geniu general al tuturor forțelor. Cristian Dumitrașcu: Sprijinul de geniu general al tuturor forțelor – vă rog să dezvoltați! Silviu Gimiga: Sprijin de geniu general înseamnă construirea unui spital ROL 2, așa cum am discutat mai devreme, înseamnă construirea de drumuri necesare asigurării mișcării forțelor pe câmpul de luptă, înseamnă instalarea unor poduri provizorii pentru trecerea marilor forțe luptătoare pe câmpul de luptă, precum și construirea de platforme, parcări și tot ceea ce este necesar pentru cartiruirea trupelor în caz de nevoie. Cristian Dumitrașcu: Ce lecții învățate sunt pentru geniști din războiul din Ucraina? Silviu Gimiga: Foarte multe. E momentul să le introducem în regulamentele și manualele militare ale armei geniu. Sunt multe probleme pe linie de asigurare a mobilității, de asigurare a contra-mobilității, lucruri pe care nu le-am învățat din regulamente sau de la profesorii din academii sau colegii militare. Cristian Dumitrașcu: Sau nici măcar din lecțiile celui de-Al Doilea Război Mondial, de la care au trecut, iată, 80 de ani. Silviu Gimiga: Îmbinarea acelor lecții identificate cu ceea ce am învățat noi cred că ne va aduce o plusvaloare într-un eventual conflict sau amenințare pe care o vom traversa vreodată. Cristian Dumitrașcu: Mie mi se pare, din ce-mi spuneți, că arma geniu e o armă atât de specială și de specializată încât selecția pare a fi, poate, cel mai greu de dus la bun sfârșit. Adică aveți nevoie de oameni specializați în domenii pe care nu le prea mai regăsim în România, pentru că știm că forța de muncă a plecat și ea în zone mai bine plătite. Silviu Gimiga: În Academia Forțelor Terestre de la Sibiu, militarii de anul trei aleg această armă tocmai pentru complexitatea provocărilor cu care se vor confrunta în viitor și pentru faptul că această unică brigadă de geniu îți oferă niște satisfacții pe care la alte arme poate nu le întâlneşti. Și mă refer aici la infrastructura la care participi ca om care pune umărul la treabă și rămâne ceva în urma lui. Noi suntem una din armele care construim și acele lucruri pe care le construim rămân pentru viitor. Cristian Dumitrașcu: Pentru că suntem la finalul interviului, nu pot să nu vă întreb despre faptul că sunteți o brigadă unică în Armata României și că aveți subunități, aveți un batalion subordonat în capătul celălalt de țară, de la Brăila, de unde este brigada, până la Satu Mare, la Batalionul Tisa, sunt o mulțime de kilometri. Silviu Gimiga: Aș zice că suntem mândri pentru faptul că suntem responsabili cu asigurarea sprijinului de geniu în toată România. Avem unități subordonate la Satu Mare, Alba Iulia, București și Brăila. În plus, avem în coordonare și direcționare și batalioane în alte localități, precum Deva, Buzău, pe care le coordonăm și cooperăm astfel încât toate lucrările de infrastructură necesare să se desfășoare în volum complet, la timp și de calitate. Când am ales această armă, am știut că este complexă, am știut că este posibil să lucrăm la lucrări de artă, ca și Transfăgărășanul, Canalul Dunărea-Marea Neagă sau Palatul Parlamentului. Fiecare dintre noi, când am ales, ne-am asumat o anumită responsabilitate. Și eu, personal, până acum nu am întâlnit pe cineva care să se plângă de acest lucru. Cristian Dumitrașcu: La final, ce pledoarie ați avea pentru tinerii care să zicem că s-ar putea gândi să bată la porțile Academiei de la Sibiu, Academiei Forțelor Terestre, sau la porțile altor instituții care pregătesc geniști? Silviu Gimiga: Un tânăr militar ar trebui să aleagă arma geniu pentru că poate fi repartizat oriunde pe teritoriul național și poate că va primi repartiția acolo unde își dorește, are posibilitatea să-și dezvolte viața personală prin beneficiile pe care le câștigă. Cred că te simți împlinit atunci când poți să-ţi sprijini colegii din forțele luptătoare. Aș vrea să închei cu mottoul „Luptăm acolo unde ni se cere și învingem acolo unde luptăm”.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Angel Tîlvăr: Vreau să mulțumesc celor care găsesc de cuviință să aleagă cariera militară ca fiind o carieră de viitor. Presupune responsabilitate și enorm de mult patriotism
La Interviul Săptămânii invitatul lui Cristian Dumitrașcu este ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, care a vorbit despre deciziile...
Teodora Mazere (realizator rubrică): Deschidem ediția de astăzi cu vești din Republica Centrafricană, unde contingentul militar românesc din cadrul misiunii de instruire a Uniunii Europene în Republica Centrafricană a întreprins recent o acțiune umanitară caritabilă. Au fost donate alimente, medicamente și rechizite pentru un cămin care se ocupă de tinerele abandonate. Într-un context internațional dificil, misiunea militarilor români în Republica Centrafricană demonstrează dedicarea pentru sprijinirea celor mai vulnerabili și pentru promovarea păcii și securității. Despre relațiile interumane și interacțiunea băștinașilor cu militarii ne vorbește locotenentul Iulian Eavaz, comandantul Detașamentului de protecție a forței în cadrul misiunii Uniunii Europene în Republica Centrafricană. Iulian Eavaz: Populaţia e destul de prietenoasă cu noi, ne tratează de la egal la egal. Distanța lor socială este un pic mai redusă. Atunci când doresc să vorbească cu noi, se apropie mult mai mult de noi decât suntem noi obișnuiți în Europa. Distanța de la care două persoane poartă o convorbire este undeva la doi metri, pentru persoane care nu sunt neapărat prietene. Ei bine, aici această distanță scade la un metru, poate sub un metru uneori. Teodora Mazere (realizator rubrică): Mai este o lună de zile până când militarii Detașamentului de apărare antiaeriană rotația 16 vor prelua comanda de la colegii lor focșăneni, dislocați în Polonia. Zilele trecute au finalizat etapa de pregătire pentru misiune, fiind evaluați în poligonul Murfatlar. În tot acest timp, militarii detașamentului ‘Sky Guardians’ au participat la ultima ședință de tragere cu armamentul de infanterie. Începând cu anul 2017, Armata României participă în cadrul grupului de luptă NATO din Polonia, în vederea asigurării prezenței înaintate consolidate în sistem rotațional în nord-estul Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia din 2016. Teodora Mazere (realizator rubrică): Ultima staționare de astăzi este la bordul Dragorului maritim 30 ‘Sublocotenent Alexandru Axente’, care participă timp de nouă zile la a doua activare a Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră. În perioada 25-27 septembrie, Forțele Navale ale Turciei au organizat exercițiul multinațional NUSRET ’24, la care au participat navele din cadrul grupării și cărora li s-a alăturat Puitorul de mine și plase 274 ‘Viceamiral Constantin Bălescu’, navă care din luna iunie a preluat comanda grupării navale permanente a NATO de luptă contra minelor. Căpitan comandorul Ionuț Diaconu, șeful de Stat Major al Divizionului 146 Nave Minare-Deminare.
Ionuț Diaconu: Această grupare, înființată în luna iulie a acestui an, a fost desemnată și formată din nave aparținând forțelor navale române, bulgare și turce. Este o misiune grea, o misiune cu un pericol real de mine în Marea Neagră. Ca diferențe este modul de luptă, modul de descoperire și modul de distrugere a acestor mine.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Marea Mediterană, unde Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor 2, sub comandă românească, își continuă misiunea alături de parteneri. Puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu” are rolul de navă – comandant și, împreună cu vânătorul de mine TCG Enez, au desfășurat diverse activități în comun, menite să întărească cooperarea și interoperabilitatea dintre forțele navale. Gruparea Navală Permanentă 2 își desfășoară misiunile în principal în Marea Mediterană, dar navele sale pot fi dislocate și în alte regiuni maritime. Locotenent-comandorul Bogdan Iosif(comandantul Puitorului de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”): Până în acest moment, nava -comandant a grupării SNMCMG2 a desfășurat o serie de activități din spectrul misiunilor de bază ale grupării NATO. Vorbim despre exercițiile desfășurate cu navele din subordine, vânătoarele de mine Enez și Gaieta, aparținând forțelor navale turcești, respectiv italiene. Vorbim despre promovarea securității maritime, prin activități de patrulare și prezență navală în bazinul Mării Mediterane. Ciprian Panga (realizator rubrică): Din Marea Mediterană mergem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Armata României a suplimentat efectivele militare pentru misiunea NATO KFOR cu o structură de nivel companie, generată de Batalionul 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu”, companie dislocată în baza militară Villaggio Italia, din regiunea Kosovo. Principala misiune este asigurarea unui climat de securitate sigur și stabil, precum și libertatea de mișcare pentru toți cetățenii din această regiune, conform rezoluției 1244 a Consiliului de securitate al ONU. Căpitanul Florin Petrași (comandantul companiei): Sunt sigur că a fost un efort destul de mare pentru toate structurile care au fost angrenate pentru a aduce toate mijloacele tehnice și tot echipamentul necesar desfășurări misiunii. Momentan suntem preocupaţi cu activitățile administrative pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a misiunilor. Vom fi focusați în principal pe misiuni de patrulare, vehicule check point-uri și posturi de observare până la momentul actual din informațiile primite. Ciprian Panga (realizator rubrică): Rămânem tot la militarii din forțele terestre și ajungem în Polonia, pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, unde detașamentul de apărare antiaeriană Sky Guardians îşi continuă misiunea şi se instruiește în comun alături de aliați din cadrul Grupului de luptă NATO. Pe lângă toate exercițiile tactice desfășurate, aceștia au participat și la un exercițiu de orientare și deplasare în teren, parte din programul de pregătire al militarilor, indiferent de armă și specialitate. Locotenentul Valentin Alexandru (ofițerul de informare și relații publice al detașamentului): În ultima perioadă, militarii detașamentului de apărare anti-aeriană Sky Guardians au executat exerciții de orientare în teren în poligoanele de instrucție din Polonia. Aceste exerciții au constat în identificarea locațiilor pe hartă și deplasarea prin diferite procedee între punctele de control marcate pe traseu. Acest tip de exercițiu combină efortul fizic și mental, fiind necesară o condiție fizică bună dar şi capacitatea de analiză rapidă a situației.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, s-a întâlnit, luni, la București, cu managerul general al Agenției NATO pentru Sprijin și Achiziții, Stacy Cummings.
Întrevederea a urmărit intensificarea sprijinului agenției în derularea achizițiilor și susținerea logistică în toate domeniile operaționale ale Armatei României.
Șeful apărării a arătat că dispunerea de capabilități credibile în arhitectura defensivă a flancului estic aliat reprezintă o componentă importantă a posturii aliate de descurajare și apărare, iar soluțiile de sprijin prin intermediul agenției sunt o modalitate foarte importantă pentru derularea coordonată a înzestrării.
Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții este principalul furnizor de servicii al Alianței Nord-Atlantice și asigură soluții eficiente și rentabile de sprijin pentru țările membre și pentru parteneri.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale organizează în perioada 20 mai – 27 iunie o nouă campanie de recrutare și selecție pentru cei care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă, în calitate de rezervist voluntar în Armata României. Sunt disponibile aproximativ 5.000 de locuri de rezerviști voluntari, ofițeri, maiştri militari, subofițeri, gradați și soldați în unități militare din întreaga țară. Conform noilor dispoziții ale Legii numărul 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, se prevede, printre altele, și creșterea cuantumului plății acordate în perioada în care rezerviștii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni de la 10% la 30% din solda de funcție, la care se adaugă solda gradului deținut. În vederea îndeplinirii serviciului militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar, cetățenii interesați pot obține detalii suplimentare la sediul centrelor militare zonale, județene sau de sector ori pe pagina de internet www.mapn.ro, secțiunea Recrutare.
Cristian Dan: În primul și în primul rând îmi aduc aminte de oameni, de toți instructorii, profesorii pe care i-am avut și nu vreau decât să le spun în acest cadru că le mulțumesc pentru că m-au ajutat și au pus fundamentul la ceea ce sunt eu astăzi. Sunt mândru că sunt absolvent al Academie Forțelor Terestre, Institutul Militar de Infanterie Grănicer și Chimie, cum se numea atunci. Cornel Mituț (reporter): Ce v-a ajutat mai mult, laboratorul poligonului sau sala de clasă de specialitate infanterie, chimie? Cristian Dan: Nu, nu le poți vedea izolat, pentru că trebuie să le vezi împreună, ca un mănunchi, se completează reciproc. Nu poți să spui că asta a contat cel mai mult, dar cred că atât teoretic, cât și practic, fundamentele a ceea ce viitorul lider militar acolo stau și cred că asta este cel mai importantă parte. Mai înveți, pentru că în Liceul Militar eşti copil, ceea ce înseamnă camaraderia: să ai grijă de colegul din stânga, de colegul din dreapta. Cornel Mituț (reporter): V-aș ruga, dacă ne ajutaţi, să facem un exercițiu de imaginație. Ce i-ar plăcea studentului Cristian Dan, astăzi general-maior, să audă, în calitate de student, de la un lider, de la un general, despre imboldul de a urma o astfel de carieră? Cristian Dan: Păi, cred că, înainte de toate, mi-ar plăcea să-mi spună ce înseamnă viața reală, cum îi spun eu. Adică academia este ceva, dar o unitate luptătoare este altceva. Ăsta ar fi fundamentul. În al doilea rând să-mi spună spre valorile pe care ar trebui să le port în mine în așa fel încât să mă ajute în ceea ce voi face ulterior, să îmi spună că dacă în şcoală am avut colegi și prieteni mai ales, dincolo voi avea un pluton de care sunt responsabil. Și e vorba în primul, în primul rând, de oameni pe care trebuie să îi cunoști, să le cunoști problemele și provocările chiar din viața personală, pentru că viața personală, vrei, nu vrei, îți poate afecta activitatea la locul de muncă și, dacă vrei, și în luptă, dacă o extrapolăm până acolo. Să-mi spună că viața e o multitudine, îți aduce o multitudine de oportunități și că nu trebuie să vezi totul ca un zid și să te oprești. Să-mi spună că trebuie să gândesc și că părerea mea contează, că este așteptată de către șefii mei pe linie ierarhică. Să-mi spună că acolo nu am doar problemele mele personale de care trebuie să mă ocup, ci poate problemele întregului pluton. Să-mi spună că sunt responsabil în primul și în primul rând eu însumi de cariera mea individuală și că trebuie să îmi aleg un mentor care să mă ajute atunci când la ananghie am nevoie să iau o decizie dificilă și chiar să mă orienteze în carieră. Să-mi spună că viața la trupă înseamnă și sacrificii, că nu voi fi lângă familie, mama, tata sau dacă m-am căsătorit, lângă soție și copii, că uneori voi fi plecat, că uneori s-ar putea să plec în misiuni externe, că uneori va trebui chiar de acolo să mă ocup de problemele subordonaților pe care i-am lăsat acasă sau ale familiilor pe care le-am lăsat acasă, că armata înseamnă dăruire și camaraderie. Să mai îmi spună că deciziile se iau dacă ai un corp sănătos și o minte sănătoasă. Şi ce înseamnă asta? Că pregătirea fizică nu se oprește nici măcar la 51 de ani și că atunci când trebuie să iei o decizie este să îți înțelegi, provocarea, să te gândești la ea și să nu te grăbești în a lua acea decizie. Și poate și să-mi spună că deciziile nu se iau atunci când ești nervos sau supărat. Să îmi mai spună, legat de ce am spus anterior, că a greși e omenește, nu le știi pe toate. Cornel Mituț (reporter): Vă întreb acum, din toate aceste mărturisiri, ați avut ocazia să transmiteți dumneavoastră studenților, ați avut ocazia să povestiți informal studenților? Cristian Dan: Da, cred că informal da. Și aș spune că, în special în stagiile de pregătire, când am avut studenți venind în unitățile pe care le-am comandat, am ţinut neapărat să mă întâlnesc cu ei. Am făcut-o, cred că și poate că cel mai bine într-un cadru nu neapărat organizat, dar au fost anul III și IV de la Colegiul Militar „Ștefan cel Mare” și o fac de fiecare dată când am ocazia. Cornel Mituț (reporter): Din punctul dumneavoastră de comandant al Corpului Multinațional de Sud-Est, care este feedback-ul sau colaborarea pe care o aveți cu Academia Forțelor Terestre? Ei sunt viitorii lideri NATO. Cristian Dan: Făcând o paranteză aici, programul Erasmus a adus oportunități în a avea studenți din Academia Forțelor Terestre care studiază la diferite instituții militare de învățământ aliate, și nu numai sau a avea studenți străini aici și cooperarea este una normală, aş spune, bazată pe dialog, pe comunicare, pe sprijin reciproc în orice situație. Comunicăm și, de asemenea, participăm împreună și la activitățile de nivel garnizoană. Dar, îmi place să cred că există deschidere din ambele părți, că oportunitățile, dacă sunt descoperite, sunt analizate împreună și încercăm să sprijinim în cel mai bun mod posibil, mai ales în ceea ce privește educația viitorilor lideri ai Armatei României. Cornel Mituț (reporter): Domnule general maior Cristian Dan, o ultimă întrebare: Vă rugăm să ne spuneţi care este importanța Comandamentului NATO, de aici de la Sibiu, pentru România și pentru Alianță? Cristian Dan: Eu aș spune că este pilonul central al structurilor NATO pe teritoriul României și Bulgariei. Traduc asta în cuvinte simple. Suntem aici pentru a garanta siguranța cetățenilor din România și Bulgaria. Suntem aici pentru că împreună cu Armata Română, vorbim de teritoriul României și Bulgariei, să ne asigurăm că cetățenii României și Bulgariei pot să ducă o viață normală, să facă tot ceea ce poate un om să facă într-un mediu de securitate stabil. Pentru asta suntem noi aici, pentru că în primul și în primul rând ne gândim la cetățenii noștri. În al doilea rând, misiunea noastră este de a descuraja orice intenție ostilă, de unde ar veni ea. Dacă e să merg un pic în istorie, cred că un dicton latin spune că „dacă vrei pace pregătește-te pentru război”. Asta ce presupune? Profesionalism, dedicare, responsabilitate. Sunt comandantul unei echipe multinaționale, de oameni profesioniști care vin cu experiențe comune, pentru că vorbim de militari din țări aliate, care sunt parte a acestui comandament, care vin cu experiențe, cum spuneam anterior diferite, cu puncte de vedere diferite, dar asta nu face decât să aducă un element constructiv în ceea ce facem în fiecare zi, și știm ceea ce facem, suntem pregătiți și de ce nu, să răspundem oricărei potențiale agresiuni, dacă va fi nevoie. Simplu spus: știm ce avem de făcut, se poate conta pe noi și suntem doar niște membri ai comunității locale. Poate aș adăuga că avem tot sprijinul autorităților locale ca să ne integrăm, că suntem după orele de program, suntem și simpli oameni.
Dan Grecu: Armata este singura structură la care nu s-au făcut actualizări din 2016 la nivelul pensiilor. Pensiile sunt mai mari decât în sistemul public, pentru că salariile au fost mai mari
În această săptămână vă propunem a doua parte a interviului cu generalul-maior în rezervă Dan Grecu, vicepreședinte al Asociației...
Mihai Panait: Am făcut pași importanți în ultimii doi ani pentru viitorul Forțelor Navale Române. Viitorul Aviației Navale, cu noile capabilități, este asigurat
Interviul săptămânii a fost realizat în preajma Zilei Marinei și a Forțelor Navale. Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul...
Ciprian Panga (realizator rubrică): În Balcanii de Vest, reprezentanții Armatei României contribuie la promovarea valorilor EUFOR în aria de operații, dar și la asigurarea unui climat de securitate cât mai sigur și stabil în zonă. Pentru că luna martie este dedicată în totalitate femeii și în teatrul de operații Bosnia și Herțegovina, militarii români le-au sărbătorit pe colegele lor, alături de care își desfășoară departe de casă misiunea. Locotenentul Andreea Axinte, consilierul juridic în cadrul Elementului Național de Sprijin: Andreea Axinte: Am început ziua cu o recepție organizată de către comandantul EUFOR, la care au participat toate femeile din bază. Apoi am avut câteva activități cu colegii. Ne-au dăruit flori, dulciuri. A fost, așa, ceva foarte drăguț pentru noi, pentru că ne-a făcut să ne simțim mai speciale. Nu avem de multe ori ocazia să sărbătorim Ziua Femeii într-un teatru de operații, într-un mediu internațional. Ciprian Panga (realizator rubrică): Detașamentul de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a XIV-a, asigură, până în luna aprilie, în cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia, prezența înaintată consolidată pe flancul nord-estic al Alianței. Militarii români se antrenează alături de partenerii americani, croați, britanici și polonezi, iar luna martie i-a adus cu un pas mai aproape de încheierea misiunii. Mărțișorul a fost și prilejul de recunoștință față de colegele alături de care se instruiesc zi de zi. Căpitanul Andrei Gașpar, ofițer de stat major în cadrul detașamentului: Andrei Gașpar: În Polonia, în Croația și în Statele Unite nu este folosit acest simbol al primăverii, mărțișorul, dar i-am făcut noi să cunoască ce semnifică mărțișorul și le-am dăruit noi. N-am putut să oferim mărțișoare întregului personal feminin din cadrul Bazei Militare de Instrucție și Antrenament din Bemowo Piskie. Ciprian Panga (realizator rubrică): La mii de kilometri distanță de România, în Baza Militară Moana, din Bangui, militarii români își continuă misiunea de consiliere strategică și educație pentru forțele de securitate locale. În spiritul valorilor europene, chiar și pe continentul african sunt promovate, în prima lună a primăverii, egalitatea de gen și drepturile femeilor în Republica Centrafricană. Maiorul Irina Alina Stoian, consilier pe probleme de gen în cadrul misiunii EUTM. Irina Alina Stoian: Au fost desfășurate activități în Camp Kassai și în Camp Moana, prin care comandatul misiunii și șeful pilonului de educație și-au arătat aprecierea pentru personalul feminin al misiunii și, în același timp, și-au arătat aprecierea și le-au încurajat pe femeile din Armata Centrafricană, care reprezintă aproximativ 15% din cursanții Forțelor Armate Centrafricane. Am primit, într-adevăr, nişte mărțișoare. Le-am oferit și noi, la rândul nostru, colegelor din Armata Centrafricană niște cadouri simbolice. Le-am explicat, l-am dăruit câte o brățară și au fost foarte bucuroase.
Cristian Dumitrașcu: Suntem într-o serie de interviuri care vorbesc de ceva vreme încoace despre cei 20 de ani pe care România îi împlinește de la aderare și se vorbește chiar și acum, la 20 de ani, despre politica ușilor deschise care se întâmplă în NATO. Vă rog să începem acest interviu plecând de aici. Dacă politica ușilor deschise este încă cea mai bună variantă pentru o alianță care, iată, a ajuns la o maturitate deplină, aș vrea să spun. Angel Tîlvăr: Categoric că da. Așa se explică și faptul că, de-a lungul vremii, mai multe state, inclusiv România, și-au exprimat dorința de a face parte din această alianță. Cred că este bine că suntem membri ai acestui format, pentru că, iată, realitatea zilelor ne spune că provocările securitare nu au încetat, ele există mai mult ca niciodată. Astăzi, în proximitatea României, există un conflict generat de agresiunea nejustificată și profund ilegală a Rusiei împotriva unui stat suveran, motiv pentru care flancul estic, care este și flanc NATO și flanc al Uniunii Europene, are o importanță majoră din punct de vedere al securității. Iată de ce cred că România, în această perioadă, fiind un stat NATO, are garanții de securitate și are ceea ce este necesar pentru a asigura o viață normală în țara noastră. Nu în ultimul rând, și apartența noastră la Uniunea Europeană este un alt câștig enorm pentru România. Vedem în jurul nostru cât de important este acest lucru, așa cum parteneriatul strategic pe care l-am făcut cu Statele Unite își arată rezultatele pozitive și în această perioadă. Deci, clar, politica ușilor deschise, care este politică formulată în cadrul Alianței de multă vreme, se justifică pe deplin. Și faptul că săptămâna trecută, în curtea ministerului am arborat steagul Suediei, al NATO și al României, cred că vorbește la sine, despre dorința noastră și efortul pe care România îl face, pentru că este nevoie de un efort de validare din partea țărilor membre ale Alianței. Spuneam că acest lucru vorbește de la sine despre cât de mult ne-am implicat și cât de important este acest lucru. Cristian Dumitrașcu: Este cu siguranță o confirmare a acestei politici a ușilor deschise. Ați mai avut o întâlnire foarte interesantă cu adjunctul șefului misiunii diplomatice a Statelor Unite la București, în care ați discutat despre asistența de securitate atât de importantă în zilele astea, în care, iată, împlinesc doi ani și o lună de când Ucraina a fost invadată, la început. Angel Tîlvăr: Da, este o discuție pe ca am avut-o și care se înscrie și pe linia colaborării excelente pe care o avem cu partenerul nostru strategic. Este o discuție care mi-a dat posibilitatea și să formulez anumite solicitări în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare. Și eu și echipa care m-a însoțit cred că am reușit să formulăm așa cum se cuvine ceea ce dorim. În același timp, am accentuat și cât de importantă este contribuția României la păstrarea securității flancului estic al Alianței. Dacă adăugăm la asta și extindea bazei de la Mihail Kogălniceanu, dacă adăugăm și o prezență militară americană semnificativă pe teritoriul României, cred că obținem formula unei povești de succes, pentru că acest parteneriat și colaborarea noastră cu Statele Unite și-au dovedit utilitatea. Cristian Dumitrașcu: Ați discutat, de asemenea și despre asistență de securitate pentru Republica Moldova și în general pentru granița de est a NATO, zona Mării Negre? Angel Tîlvăr: Am vorbit despre cât de important este bazinul Mării Negre și regiunea Mării Negre, regiune din care, evident, și Moldova face parte, Moldova, care din punct de vedere militar este o țară neutră, dar care, ținând seama de relația specială pe care o are cu România, a beneficiat din partea României de sprijin atât la nivel economic, dar și colaborarea mea cu omologul meu, cu dl Nosatîi, este una foarte bună și din punct de vedere neletal, am sprijinit și noi pe prietenii noștri de peste Prut. Deci, în acest context, în contextul Mării Negre, dar și în contextul faptului că Moldova este o țară care, împreună cu Ucraina, se află în proces de negociere cu Uniunea Europeană, în timp ce Georgia a dobândit anul trecut statutul de țară candidată, Moldova este o țară care, nu mai este nevoie să discut cu dumneavoastră acum cât de importantă este pentru România, este o țară care nu dă vești foarte bune Rusiei în ceea ce privește parcursul european pe care și-l dorește, parcursul european care mi-ar plăcea să cred că este ireversibil, dar este o țară care suportă elemente de… Cristian Dumitrașcu: De război hibrid… Angel Tîlvăr: De război hibrid, motiv pentru care cred că are nevoie de sprijinul nostru şi din acest punct de vedere. Cristian Dumitrașcu: Şi această așa-zisă cerere a Transnistriei să înscrie… Angel Tîlvăr: Putem să o citim în această cheie, evident, nu era nimic imprevizibil, evident. Discuţiile și formulările sunt, dacă vreți, repetitive. Ele au apărut de-a lungul vremii, în mod regulat. Dar îmi place să cred că autoritățile de la Chișinău pot să gestioneze situații de genul acesta. Cristian Dumitrașcu: Venind către Armata României, în ultimii doi ani, sigur, s-au schimbat multe lucruri și măsurile pe care le-ați luat împreună cu membrii Guvernului și cu, până la urmă, toată clasa politică, „retenţia personalului” este o sintagmă pe care o auzim din ce în ce mai des, pentru că sunt foarte multe cadre militare care au plecat din sistem și se punctează, poate voit, doar aceste plecări și nu se spune că sunt eforturi de a echilibra această situație. Angel Tîlvăr: Evident, nu este prima dată când o spun, dar n-am să ezit să repet ori de câte ori va fi cazul. Pe lângă dorința noastră de a avea echipamente de cea mai bună calitate din punct de vedere militar, principala noastră preocupare se îndreaptă și asupra elementului care este cel mai important într-o armată și anume, personalul militar. Motiv pentru care și eu și colegii mei, dar și membrii Guvernului înțeleg nevoia de a face acele demersuri care să ducă la o decizie de a rămâne în continuare în Armata României pentru cei care doresc să plece și nu în ultimul rând, de a-i încuraja pe alții să își dorească să îmbrățișeze o astfel de carieră. Pe lângă măsurile de retenție, sunt și măsuri care, așa cum spuneam, încurajează tinerii și pe toți cei care doresc să servească sub drapelul României, să o facă, măsuri care se concretizează fie în creșterea numărului locurilor în instituțiile de învățământ de specialitate, fie în a acorda anumite facilități care să-i determine pe oameni să ia decizia de a intra în Armata României. Știți că au fost multe discuții vizavi și de un serviciu voluntar în termen. Există mai multe inițiative și mai multe discuții referitoare și la creșterea soldei de grad, la creșterea cuantumului sumei alocate echipamentelor militare, a normei de echipare, lucruri legate de creșterea diurnei în cazul unor anumite exerciții sau de încurajare a celor care doresc să ocupe locuri în zone în care există un anumit deficit, să o facă. Deci, avem pe agendă cele două tipuri de acțiuni și anume, o acțiune îndreptată spre cei care doresc să plece din armată și o altă acțiune pentru cei care doresc sau ar putea să intre în rândurile noastre, pentru că eu cred că e o meserie absolut respectabilă, o meserie care de-a lungul vremii s-a bucurat de respectul pe care o merită în rândul cetățenilor României și cred că este datoria noastră să avem o armată care să satisfacă nevoile noastre, ținând seama – și aici subliniez – ținând seama faptul că Armata României a trecut prin două etape de reformă, în care de la peste 300.000 de militari, suntem acum în situația de a avea în jur de 70.000, la care putem adăuga personalul civil. Cristian Dumitrașcu: Există acest proiect legat de modificarea soldelor de grad. Astăzi, când vorbim care este situația, oamenii și-au pus mari speranțe în această inițiativă, în sfârșit palpabilă, pentru că până acum au fost mai mult… Angel Tîlvăr: Nu, cred că de-a lungul vremii, și anul trecut s-au luat măsuri care care au venit în întâmpinarea dorințelor. Oamenii… Suntem în situația în care se parcurge, conform legii, un anumit circuit de avizare. În continuare avem discuții de îmbunătățire a oricărui text care sprijină demersul nostru. Deci cred că suntem pe un drum bun. Cristian Dumitrașcu: Și o ultimă întrebare, domnule ministru Tîlvăr. S-a rostogolit în spațiul public revenirea, în contextul pericolului unui război ipotetic, revenirea stagiului militar obligatoriu. Cât poate fi adevăr în ceea ce au spus și foști, chiar și un fost președinte al României, de curând? Angel Tîlvăr: Așa cum am mai spus, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Am spus că există alternative prin care, în mod voluntar, oamenii pot să contribuie la apărarea țării. Deci, repet, nu se pune problema stagiului militar obligatoriu. Știu discuțiile, nu sunt de acum o săptămână, nu sunt de acum două săptămâni, sunt de când am venit în acest minister. Una din discuțiile care s-au purtat în spațiul public a făcut trimitere la acest lucru, pe undeva justificat și de existența contextului de securitate în care ne aflăm. Dar, repet, nu există la acest moment niciun proiect al nostru care să ducă la ideea stadiului militar obligatoriu. Cristian Dumitrașcu: Având în vedere ultimele lucruri care s-au întâmplat, ultimele construcții în ceea ce privește NATO, aș vrea ca la final – și acum vă întreb de obicei și pentru interviul de la radio, dar și în cele de la „Pro Patria” – oamenii de acasă dacă se pot simți în siguranță, având în vedere că sunt comentarii foarte multe care spun: nu aţâţați pericolul de la est prin prezența puternică a Alianței aici, la graniță. De fapt, adevărul este că noi trebuie să mergem mai departe cu întărirea forțelor din care facem parte. Angel Tîlvăr: Întrebarea dumneavoastră a conținut în parte și răspunsul la ea și anume, lucrurile nu se petrec la întâmplare. Componenta militară face evaluările pe care orice armată din lume le face. Suntem beneficiarii unor garanții de securitate care decurg din apartenența noastră la cea mai puternică alianță politico-militară din istoria omenirii. Pe lângă faptul că beneficiem de garanții de securitate și de sprijin la rândul nostru – și vreau să spun și acest lucru în cadrul emisiunii noastre: la rândul nostru, și noi donăm stabilitate și securitate, fie că vorbim de Bosnia-Herțegovina, fie că vorbim de regiunea Kosovo. Participăm cu militari și în alte zone din lume, dacă vreți, Polonia, Bulgaria, Republica Centrafricană. Deci România este un partener de nădejde în cadrul Alianței, un partener care este recunoscut ca fiind un partener valoros, iar deciziile politice care au dus la apartenența noastră la această structură politico-militară, la această alianță, au fost decizii care s-au bucurat de suportul cetățenilor și îmi face plăcere să vă spun că și momentul în care îmi luați acest interviu, suportul cetățenilor României pentru NATO și pentru Uniunea Europeană este un suport de o robustețe care nu ridică niciun semn de întrebare. Voci sunt și vor mai fi vizavi de ceea ce facem, de ceea ce se întâmplă, dar cred că este un drept câștigat să putem să ne exprimăm în spațiul public așa cum credem noi, în funcție de conștiința noastră, lucru care pe mine mă determină să merg în continuare pe linia pe care am stabilit-o împreună cu colegii mei, dar, nu în ultimul rând, să țin seama de toate semnalele care apar din spațiul public, pentru că este normal să se întâmple așa, dar, repet, viața în România se poate desfășura normal. Armata României este o armată bine pregătită, care își face datoria, iar serviciul militar obligatoriu nu este la ora actuală pe agenda Ministerului Apărării Naționale. Cristian Dumitrașcu: Domnule ministru Angel Tîlvăr, vă mulțumesc mult pentru prezență în această dimineață! Vă mai așteptăm și cu altă ocazie. Angel Tîlvăr: Şi eu vă mulțumesc foarte mult! O zi bună!
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Mihai Panait: Vânătoarele de mine sunt cele mai bune capabilități la nivel mondial. Este deosebit de important că reușim să aducem în Forțele Navale Române această capabilitate
Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a primit primul pavilion al navei, odată cu intrarea în serviciul Forțelor Navale...
Publicat de prosavioleta,
12 februarie 2024, 20:18
Ciprian Panga (realizator rubrică): Prima oprire de săptămâna aceasta o facem pe continentul african, unde misiunea Uniunii Europene de Instruire în Republica Centrafricană, în strânsă coordonare cu alte misiuni internaționale, este angajată în reforma sectorului apărării.
Instituită în aprilie 2016, misiunea a suferit mai multe modificări ale mandatului, cauzate de cerințe locale, situația de securitate, dar și de exigența Uniunii Europene de implementare a politicilor în această zonă și se află în acest an la al treilea mandat. Cum reușesc militarii să-și execute sarcinile, aflăm de la comandantul misiunii, generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan.
Gl. bg. Cornel Tonea-Bălan: Practic noi ne-am adaptat aici, am luat contact cu populația, cu realitățile de aici și încercăm să facem lucrurile astfel încât să nu ne gândim foarte mult la cum ar trebui să fie și cum este în realitate. Ținem cont de provocările din punct de vedere material pe care le întâlnim de fiecare dată, încercăm să ajutăm cât putem și să se treacă peste dificultățile materiale care sunt extrem de mari, sunt importante, pot fi relevante, dar misiunea trebuie să continue.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Traversăm continentul african și ajungem în Balcanii de Vest, mai exact în Kosovo, unde Alianța Nord-Atlantică desfășoară operația multinațională de menținere a păcii KFOR din anul 1999, ca urmare a intervenției aliate prin care s-a pus capăt violenței în Kosovo. Operația se desfășoară sub mandatul Consiliului de securitate al ONU și garantează siguranța și libertatea de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo. Momentele de relaxare pe timpul executării misiunii nu sunt foarte multe, iar atunci când pot, militarii din bază aleg să-și petreacă timpul liber participând la diferite competiții sportive.
Cpt. Valentin Rizea: În principiu, această activitate este organizată de către o structură desemnată din cadrul misiuni KFOR. O dată pe lună se întâmplă aceasta, nu este o ocazie anume, dar militarii sunt implicați în astfel de activități pe bază de voluntariat, astfel încât fiecare să resimtă diferit această depărtare sau plecarea de acasă, pentru că da, noi, românii, poate plecăm pentru șase luni, am colegi în birou care pleacă pentru un an, am colegi care au stat și un an și jumătate. Da, asta se încearcă prin aceste activități.
Ciprian Panga (realizator rubrică): Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au transmis, miercuri, comisiilor reunite de apărare, scrisoarea președintelui Klaus Iohannis prin care șeful statului informează Parlamentul despre participarea Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei, începând cu anul 2024. Șeful statului evidențiază că prin participarea Armatei României la această misiune se urmărește consolidarea profilului de stat membru, asigurarea securității și creșterea rolului global al Uniunii Europene în sprijinul statelor din Golful Guineei, corespunzător nivelului superior de ambiție al țării noastre în raport cu continentul african. Mai multe detalii ne aduce Sorina Vrînceanu.
Sorina Vrînceanu (reporter): Obiectivul strategic al acestei misiuni este dezvoltarea de capabilități adecvate ale forțelor de securitate din Coasta de Fildeș, Ghana, Togo și Benin, care să permită un răspuns eficient al acestora împotriva amenințărilor generate de prezența grupărilor teroriste în regiune, având ca bază o structură cu o amprentă terestră redusă, flexibilă și modulară militar-civilă. Fondurile necesare participării Armatei României la inițiativa de securitate și apărare a Uniunii Europene în Golful Guineei sunt asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale în anul 2024.
Edi Nicola (realizator rubrică): Prima oprire din această săptămână o facem în Polonia, unde Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de Luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii, ce are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional pe flancul nord-estic al alianței.
Țara noastră contribuie la această misiune cu un detașament de militari și tehnică de luptă antiaeriană Ghepard. Militarii români au participat zilele trecute la un exercițiu cu trageri de luptă reale.
Detalii ne oferă locotenent Maria Dohotar, ofițerul de informare și relații publice al Detașamentului de Apărare Antiaeriană „Gheparzii Transilvani”, rotația a 14-a: Timp de 3 zile am participat alături de ceilalți parteneri din cadrul grupului de luptă la exercițiul Panther-Focus.
Acest exercițiu cu trageri de luptă reale ne-a îmbunătățit relațiile de comandă-control prin aplicarea corectă a procedurilor existente la nivelul subunității, precum și coordonarea cu alte structuri din cadrul Alianței NATO.
Scenariul acestui exercițiu ne-a oferit ocazia de a ne instrui alături de parteneri și de a ne familiariza cu capabilitățile tehnice din dotarea acestora.
Edi Nicola (realizator rubrică): Din Polonia coborâm în Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi.
Militari din forțele terestre participă la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiune lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite.
Cum sunt percepuți militarii români în rândul populației civile, aflăm amănunte de la căpitanul Marinela Bivolan, comandant pluton: Este foarte frumos atunci când mergi pe stradă și vezi copii care pur și simplu îți zâmbesc, oameni care nici măcar nu te cunosc, te văd doar că ești în uniformă, că îți execuți misiunile specifice, și îți fac cu mâna, te salută și îți mulțumesc pentru faptul că ești acolo să îi sprijini pe ei, pentru a menține un climat de securitate și stabilitate. Ăsta e scopul misiunilor pe care noi le executăm.
Edi Nicola (realizator rubrică): Rămânem tot în regiune și mergem la operațiunea de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU și a Acordului Militar-Tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia.
Căpitanul Valentin Rizea vine cu ultimele detalii din zonă: Relația civili-militari pe care dvs. o menționați este una pozitivă din ceea ce am perceput eu, dar situația este schimbătoare, de la o zi la alta, niciodată o zi nu seamănă cu cealaltă. Pot fi situații pe care nu le-ai mai întâlnit sau te poți întâlni cu alte situații. Depinde fiecare cum percepe anumite întâmplări prin care trece.
Edi Nicola (realizator rubrică): Tot în Balcanii de Vest, elementele naționale de sprijin ale Armatei României au raportat, în cadrul ceremoniei de repatriere, „misiune îndeplinită”.
Militarii români au asigurat suportul logistic atât în Kosovo, cât și în Bosnia și Herțegovina, pentru toate detașamentele românești care sunt dislocate și în prezent acolo. Militarii români fac parte din Brigada 122 Logistică Muntenia din București.
Locotenent- colonelul Cornel Trifu, comandantul Detașamentului ENS Kosovo: A fost greu, dar în același timp a fost o provocare. În cele șase luni de zile petrecute acolo, am reușit să construim o facilitate foarte frumoasă, care în acest moment folosește drept casă pentru toți românii dislocați în teatrul de operații Kosovo.
Edi Nicola (realizator rubrică): Cele două detașamente ale elementului național de sprijin, cel din Kosovo și cel din Bosnia și Herțegovina, au asigurat pentru jumătate de an condițiile de luptă și de trai ale structurilor românești din Balcanii de Vest, dar și menținerea unui nivel ridicat de operativitate a tehnicii și echipamentelor militare.
Locotenent- colonelul Adrian Mureșan, comandantul Detașamentului ENS Bosnia și Herțegovina: Am avut noroc de o echipă foarte bună, am reușit să ne închegăm ca și echipă din perioada de pregătire.
Având în vedere că mulți dintre ei au mai participat în teatrele de operații, experiența lor a fost benefică, astfel încât am reușit să fim o echipă omogenă.
Ciprian Panga (realizator rubrică): De-a lungul anului, v-am ținut la curent cu misiunile pe care militarii români le execută dincolo de granițele țării, iar acum facem un bilanț al acestora cu generalul Valerică Vrăjescu, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, structura din Armata României care are ca principală misiune comanda serviciului de luptă permanent pe teritoriul național și asigurarea controlului operațional al forțelor dislocate în afara teritoriului național, în misiuni în diferite teatre de operații. Generalul Valerică Vrăjescu: Serviciul de Luptă Permanent în Armata României se asigură 24 de ore, cu forțe și mijloace puse la dispoziție de categoriile de forțe armate, pentru gestionarea situațiilor în domeniul poliție aeriană, în domeniul intervenției EOD, în domeniul intervenției cu forțe, în domeniul supravegherii aeriene și în multe alte domenii pe care le gestionăm în momentul de față. Având în vedere că ne aflăm în proximitatea unui conflict, dintre Rusia și Ucraina, și având în vedere vecinătatea cu Ucraina pe granița fluvială, în special, Serviciul de Luptă Permanent a fost activat în mai multe rânduri, având misiunea în primul rând de a supraveghea spațiul aerian respectiv și de a interveni în situația în care avioanele sau aeronavele rusești se apropiau prea mult de spațiu aerian din zona de responsabilitate. Ciprian Panga (realizator rubrică): În anul 2023, atât forțele aeriene, prin Detașamentul „Carpathian Vipers”, cât și cele navale, prin cele două fregate, „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”, au participat la misiuni externe de asigurare a spațiului aerian și naval din zona de responsabilitate. Generalul Valerică Vrăjescu: Participarea Forțelor Aeriene Române cu patru avioane F-16 la misiunea de poliție aeriană întărită în țările baltice a fost o misiune importantă, în special pentru forțele aeriene și pentru Armata României, având în vedere că ne-am adus contribuția la asigurarea supravegherii și apărării spațiului aerian în acea zonă de operații. Principalul beneficiu al misiunii din Lituania a fost faptul că poliția aeriană în acea zonă s-a executat împreună cu piloții italieni și cu aeronavele italiene, iar executarea misiunilor în comun a dus la o creștere a interoperabilității cu forțele aeriene din celelalte state.
Forțele navale au avut o contribuție deosebită la menținerea și participarea în cadrul grupărilor navale ale NATO din Marea Mediterană, în special. În acest sens, remarcăm participarea fregatei „Regele Ferdinand” la operația EUNAVFOR „Irini”, în perioada mai-iunie și, de asemenea, participarea fregatei „Regina Maria”, în perioada septembrie-octombrie, în Marea Mediterană, la operația „Sea Guardian”, operații conduse de NATO. Ciprian Panga (realizator rubrică): În Polonia, Armata României participă, începând din anul 2017, la Grupul de luptă NATO condus de Statele Unite ale Americii care are ca misiune asigurarea prezenței înaintate și consolidate în sistem rotațional, pe flancul nord-estic al Alianței, pentru descurajarea oricărei potențiale agresiuni, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summitului NATO de la Varșovia. România contribuie la această misiune cu un detașament format din aproximativ 100 de militari și tehnică de luptă antiaeriană Gepard.
În Balcanii de Vest, o zonă care este caracterizată de intense conflicte politice și sociale, nerezolvate nici până astăzi, militarii din forțele terestre au participat la misiunea Uniunii Europene EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina, misiunea lansată în anul 2004, în baza unui mandat acordat de Organizația Națiunilor Unite, dar și la operația de menținere a păcii din Kosovo, condusă de NATO încă din anul 1999, în baza Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și a acordului militar tehnic dintre NATO, Republica Federală Iugoslavia și Serbia. Generalul Valerică Vrăjescu: În momentul de față, în Bosnia și Herțegovina, România are cea mai numeroasă participare – peste 400 de militari participă în acest moment la Misiunea EUFOR ALTHEA. De asemenea, asigurăm o funcție importantă în cadrul Comandamentului EUFOR, cea de șef de Stat Major, asigurată de general de brigadă Ovidiu Lungu, și aprecierile comenzii misiunii sunt pozitive la adresa militarilor români care desfășoară misiunea în acea zonă de operație.
Ne-am confruntat cu o provocare inedită pentru noi: dislocarea companiei din rezerva strategică a SACEUR în teatrul de operații Kosovo, care a necesitat un efort deosebit, având în vedere termenul scurt de notificare pentru intrarea în zona de operații. Tocmai ce s-au întors militarii, înainte de Crăciun. Șeful Statului Major al Apărării a ținut neapărat ca militarii să-și încheie misiunea astfel încât să poată sărbători Crăciunul cu familiile și cu cei dragi, dar provocările au fost deosebite în special din punct de vedere logistic – și ne referim aici la mișcare, transport și toate celelalte elemente care au trebuit asigurate pentru dislocarea și redislocarea militarilor români din teatrul de operații Kosovo. Ciprian Panga (realizator rubrică): Pe continentul african, misiunile pe care militarii români le execută sunt de observatori sub egida Organizației Națiunilor Unite, dar și de instructori în cadrul misiunilor sub mandatul Uniunii Europene, așa cum este și misiunea din Republica Centrafricană, a cărei comandă este asigurată de generalul de brigadă Cornel Tonea-Bălan. Generalul de brigadăCornel Tonea-Bălan: În Republica Centrafricană tocmai ce am încheiat rotirea detașamentului. Am fost la preluarea misiunii de către România a misiunii de antrenament a Uniunii Europene. Principala misiune a contingentului român aflat în Republica Centrafricană este de instruire a forțelor armate ale Republicii Centrafricane. Din acest punct de vedere operațional, pericolele nu sunt foarte mari, nivelul amenințării este scăzut. Considerăm că singurul impediment care ne-ar putea împiedica să ne executăm misiunea sunt bolile specifice continentului african – și ne referim aici în special la malarie.
În momentul de față, peste 100 de militari români participă la misiuni individuale, misiuni conduse de ONU sau de Uniunea Europeană în diferite țări, precum Mozambic, Mali și în alte zone conflictuale de pe teritoriul Africii. Ciprian Panga (realizator rubrică): Indiferent de zonă sau misiunea unde au fost dislocați, militarii români au demonstrat că pot face față oricărei situații, au demonstrat că sunt adevărați profesioniști, ducându-și misiunile la final cu rezultate deosebite. Anul 2023 a fost un an al provocărilor din punct de vedere al misiunilor externe, misiuni care cu siguranță vor continua și în anul următor. Generalul Valerică Vrăjescu: Având în vedere că încheiem un an cu multe provocări, ne așteptăm ca în continuare aceste provocări să persiste, și sunt convins că suntem pregătiți să le facem față în acest moment. Țin să transmit militarilor români care se află în misiuni în afara teritoriului național la mulți ani, cu multă sănătate, și îi așteptăm cu drag acasă, să se întoarcă sănătoși!
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi plină astăzi. Vizită la Vânătorii de Munte, vizită aici, în cadrul Academiei Forțelor Aeriene, dar și la DRESMARA. Cum i-ați găsit pe militarii brașoveni, fie că sunt din Forțele Terestre, fie că sunt studenți ai Forțelor Aeriene? Mircea Geoană:În primul rând, La mulți ani Vânătorilor de Munte! Este o sărbătoare frumoasă, e un grup de elită al Armatei Române, al NATO. Știm cu toții că lucrurile niciodată nu sunt perfecte, tot timpul e nevoie de mai mult, dar aş spune că starea de spirit este bună și m-am bucurat să pot asculta ceea ce spun și comandanții, dar aş spune şi că este și un sentiment de anticipație, un sentiment de complexitate, de recunoaștere a faptului că lumea este complicată și că avem nevoie de armata noastră mai mult decât oricând. Avem nevoie să investim în armată, avem nevoie să investim în NATO și le spuneam celor de la Vânători de Munte, că vorbeam cu comandatul suprem aliat, generalul Cavoli, care este vânători de multe, dânsul – e ‘mountain’ – și că intrăm într-o etapă mult, mult mai intensă, mai complexă și sunt convins că și militarii brașoveni, din orice armă și în orice direcție, își vor face în continuare datoria.
Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră colaborarea dintre Armata României, dintre militarii români și partenerii NATO, în situația actuală a acestui mediu de securitate? Mircea Geoană:România în NATO este o țară foarte influentă și foarte respectată și dincolo de poziția mea, este, efectiv, o țară care a demonstrat de-a lungul anilor, în toate misiunile și operațiunile noastre, acum, cei mai mulți dintre militarii din Bosnia sunt români, când am activat rezerva strategică pentru Kosovo, cine a răspuns la apel: românii și britanicii. În Afganistan, în Irak, în multe alte locuri. Deci România este o țară influentă. În schimb, ce se întâmplă? Pe de o parte, suntem în faza de implementare a noilor planuri de apărare și descurajare, aprobată la Vilnius de liderii noștri, ceea ce înseamnă că intrăm într-o etapă mult mai complexă și mult mai masivă de investiții în apărare și descurajare. Iar faptul că România, la conferințele succesive de generare de forțe, pentru că ai planuri, trebuie să pui și forțe și resurse, a alocat o mare majoritate a resurselor naționale, reprezintă pentru NATO un lucru foarte bun. Putem conta pe România, dar și pentru România este un lucru foarte bun, pentru că, având toate forțele aproape parte din sistemul NATO, va trebui să le duci pe toate la nivel NATO. Ceea ce este o veste bună pentru toate sub-segmentele Armatei române, indiferent de armă, indiferent de geografie, indiferent de specializare, sau de grad, sau de funcție. Unde trebui să fim foarte, foarte atenți, este că în jurul nostru lumea este complicată, în est război, în sud tulburare, în alte zone competiție și rivalitate geopolitică. De aceea trebuie să fim foarte atenți, cu o logică de 360° și revenind la România, România își redescoperă vocația sa multiregională. România nu este doar o țară de Flanc estic sau doar o țară la Marea Neagră. Este o țară care are și Balcanii, are și Europa Centrală, are și Orientul Mijlociu în raza de acțiune, are și Caucazul relativ aproape, are Moldova și Ucraina ca vecini direcți. De aceea, cred că în viitor anticipez ca rolul strategic al României să se amplifice. Este o veste bună pentru România. Este o veste bună pentru militarii noștri. Este o veste bună pentru cetățenii României, pentru că vom fi mai protejați și mai influenți.
Ciprian Panga ( reporter): Cum vedeți dumneavoastră contribuția forțelor armate la asigurarea unui mediu de securitate în zona Mării Negre, dar și la nivel global? Mircea Geoană: Este un efort de echipă. Alianța Nord-Atlantică este, cum să spun, sunt mușchetarii în forma cea mai frumoasă a expresiei unul pentru toți și toți pentru unu. De aceea, eu aș spune că ceea ce face România este extrem de valoros, dar pentru a putea răspunde unei complexități masive a zonei Marii Negre, rămâne complicat. E o zonă complicată, zonă de interes strategic pentru NATO. Va trebui să ne gândim la România și Comandamentul pentru Europa de Sud-Est de la Sibiu a devenit operațional. Trebuie să lucrăm foarte, foarte bine cu aliații noștri din regiune, cu Bulgaria, cu Grecia, cu Turcia, în sud, cu partenerii noștri din Moldova și din Ucraina și, evident, cu aliații noștri principali din Occident, cu care lucrăm deja foarte foarte bine. Ciprian Panga ( reporter): Ați vorbit mai devreme despre tehnologie, despre viitor. Cum vedeți viitorul Armatei române în momentul acesta?
Mircea Geoană:Aș vrea ca acum și în viitor Armata română să poată să fie capabilă să lupte alături de aliatul american, indiferent de circumstanțe, să fie capabilă tehnologic să lupte cu aliatul cel mai sofisticat, să fie capabilă să aibă doctrină militară și pregătire profesională de acel nivel. De aceea, ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni. Pentru că până la urmă, oricât cât de multă tehnologie ai cumpăra, tot oamenii sunt importanți și aici, la Brașov, am văzut colective și un colectiv de militari și comandanţi și cadeți care mă fac să fiu foarte încrezător în viitorul României. Ciprian Panga ( reporter): O ultimă întrebare, domnule secretar general adjunct. Ați vorbit despre oameni, ați vorbit foarte frumos. Se pot simți românii la momentul acesta în siguranță, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru? Mircea Geoană:Da, da și da. Da, în primul rând, pentru că suntem în NATO. Har Domnului că suntem în NATO – și nu o spun ca omul care și-a dedicat toată tinerețea și viața mea publică, și politică, și diplomatică ancorării României în Occident, și în NATO, și în Uniunea Europeană, dar spun pentru că suntem într-o zonă în care România este mai relevantă strategic decât oricând. Luăm măsuri suplimentare de protejare, nu avem riscuri de natură externă la securitatea națională. Mai este un lucru interesant, România este o țară foarte stabilă în plan intern. Eu nu spun că lucrurile sunt grozave peste tot, sunt multe probleme și lumea este nemulțumită în multe aspecte socio-economice, dar România, din punct de vedere ordine publică, din punct de vedere stabilitate internă, este o țară predictibilă și liniștită. Deci, încă o dată, nici din interior nu văd lucruri care să ne preocupe, iar riscul de contaminare de conflicte regionale, este, de asemenea, luat împreună cu NATO și UE. Avem în continuare tensiuni în Kosovo, în Bosnia mai apar chestiuni, în zona Mării Negre avem dificultăți, dar eu spun românilor să aibă încredere în alianța noastră și să ne facem treaba. E multă treabă de făcut pentru a întări economia, pentru a întări societatea, pentru a întări instituțiile, dar din punct de vedere securitate națională și și liniște și ordine publică, cred că România este printre cele mai sigure țări din Europa.
Publicat de Gabriel Stan,
30 octombrie 2023, 12:11
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Armatei României a fost sărbătorită miercuri, 25 octombrie, prin mai multe evenimente organizate în principalele garnizoane din țară și în bazele militare din străinătate unde se află în misiune militarii români.
În Capitală a avut loc o ceremonie militară la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, urmată de festivitatea depunerii jurământului militar a studenților Academiei Tehnice Militare și Universității Naționale de Apărare.
La ceremonia din Parcul Carol a fost prezent și președintele Klaus Iohannis, care a făcut referire, în discursul său, la înzestrarea Armatei și la contextul regional de Securitate: Astăzi, Armata României este o instituție modernă, deplin integrată și interoperabilă cu structurile NATO.
Vom continua să acordăm o atenție deosebită și înzestrării cu echipamente de luptă și de protecție moderne.
Traversăm însă o perioadă foarte complicată, în care pacea şi întregul climat de securitate la nivel global sunt amenințate de conflicte regionale cu potențial de agravare.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a arătat că Ziua Armatei este un moment al recunoștinței românilor față de militari și un omagiu adus eroilor țării: Armata asigură, prin oamenii care îi îmbracă uniforma cu onoare, mândrie, patriotism și simț al datoriei, securitatea și apărarea noastră, a tuturor, și este garantul unei vieți trăite în pace și libertate.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): De Ziua Armatei, Ministerul Apărării Naționale a organizat o ceremonie militară și la Ansamblul Monumental ”Glorie Ostașului Român” de la Carei, acolo unde a ajuns de pe cele trei trasee, albastru, galben și roșu, ştafeta veteranilor Invictus.
În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial au fost trimiși pe front aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, aproape 60.000 au fost dați dispăruți, iar circa 330.000 au fost răniți în luptă.
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Compania Romtehnica, aflată sub autoritatea Ministerului Apărării Naționale, a lansat licitația pentru achiziționarea de obuziere auto-propulsate pe șenile pentru unitățile de artilerie din Armata României. Până la termenul limită de la mijlocul acestei luni s-au înscris trei companii. Concernul german Krauss Maffei Wegmann propune modelul PzH2000, folosit în prezent și în Ucraina, după ce a fost donat Kievului de către Germania. Din Coreea de Sud s-a înscris compania Hanhwa cu modelul K9 Thunder, în timp ce Turcia are ca ofertă modelul T-155 Firtina. Cerințele Ministerului Apărării pentru noile sisteme de armament sunt: protecția, viteza de manevră, putere de foc și distanța de tragere mărită. Contractul pentru obuzierul calibru 155mm de nivel batalion este estimat la o valoare de 4,2 miliarde lei și se va derula pe o perioadă de cinci ani.
Sorina Vrînceanu (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale continuă, în perioada 7-25 august, campania de recrutare și selecție pentru cetățenii care doresc să îndeplinească serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar în Armata României, în anul 2023. Astfel, sunt disponibile 2.187 de locuri de rezerviști voluntari, ofițeri, maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați în unități militare din București și 38 de județe. În urma ultimelor aprobări legislative, a intrat în vigoare o serie de măsuri care au ca scop creșterea atractivității serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, dintre care cea mai semnificativă este creșterea cuantumului remunerației acordate în perioada în care rezerviștii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30% din solda de funcție, la care se adaugă solda gradului deținut
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Fregata Regele Ferdinand a încheiat participarea la operația EUNAVFOR MED IRINI, desfășurată în Marea Mediterană sub egida Uniunii Europene.
Nava a revenit acasă după șase săptămâni de misiune, pentru asigurarea respectării embargoului asupra armelor impuse Libiei și pentru combaterea traficului de produse petroliere, droguri și persoane.
Militarii români au monitorizat traficul maritim și au executat verificări la peste 160 de nave comerciale. Misiunile au fost desfășurate în comun cu nave din Italia, Germania și Grecia.
Brigada Regele Ferdinand a avut la bord un detașamente de forțe pentru operații speciale și un echipaj format din 239 de marinari, comandați de comandorul Victor Durea.
Victor Durea:Sunt mândrul comandant al unui echipaj care poate raporta la sfârșitul celor 42 de zile de participare la operația IRINI, misiune îndeplinită.
Încă o dată, Regele Fernand a demonstrat că poate fi un ambasador al forțelor navale al Armatei României, al României în întregul ei, ca un aliat de nădejde, un membru activ al Uniunii Europene.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): S-au împlinit 30 de ani de la semnarea programului de parteneriat dintre Armata României și Garda Națională a statului american Alabama.
Evenimentul a fost marcat miercuri, la București, printr-o ceremonie, ultima dintr-o serie desfășurată de la începutul acestui an.
Generalul maior Sheryl E. Gordon, șeful Gărzii Naționale, a declarat că, deși lumea s-a schimbat în ultimii ani, un lucru a rămas la fel în esența acestui parteneriat: Acest program a precedat parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.
Garda Națională a Statului Alabama poate să asigure un program de instruire la un nivel mult mai personal partenerilor români.Noi oferim expertiza pe care o avem și câștigăm din cea pe care Forțele Armate Române o au.
Le combinăm și facem împreună antrenamente, cum este și exercițiul „Saber Guardian”. Este o ocazie foarte bună, care ajută ambele părți să se dezvolte, să conlucreze și să fie de succes.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): La ceremonia organizată la Ministerul Apărării Naționale, ministrul Angel Tîlvăr a arătat că cei 30 de ani de parteneriat au însemnat pentru Armata Română transformări fundamentale.
Angel Tîlvăr:Dacă ne uităm în urmă și vedem că sunt elemente pe care le-am învățat și pe care le-am făcut împreună, fie că vorbim de elemente de pregătire militară, fie că vorbim de schimburi de bune practici sau de experiență, fie că vorbim de capacitatea României de a se adapta mai rapid la constrângerile legate de felul în care NATO își concepe activitatea, atunci înțelegem valoarea acestui parteneriat.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Programul de parteneriat a fost inițiat de Statele Unite ale Americii după căderea Uniunii Sovietice, pentru a sprijini țările situate dincolo de fosta cortină de fier. În prezent, programul include parteneriate între 100 de națiuni și state americane.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, s-a întâlnit miercuri, la București, cu locţiitorul șefului Biroului Gărzii Naționale a Statelor Unite ale Americii, generalul locotenent Mark Sasseville.
Cei doi oficiali au analizat situația regională de securitate și au discutat despre activitățile pe linia instruirii bilaterale și evaluarea proiectelor de infrastructură pentru instruire.
Întrevederea a avut loc în contextul marcării în acest an a trei decenii de cooperare militară în cadrul programului de parteneriat statal dintre Armata României și Garda Națională a statului Alabama.
Programul american de parteneriat statal a început în anul 1993, având ca scop sprijinul prin cooperare militară al țărilor situate dincolo de fosta Cortină de Fier.
În prezent funcționează circa 100 de parteneriate între națiuni și state americane.
Interviul Săptămânii a fost realizat de Cristian Dumitrașcu cu Secretarul de stat al Departamentului pentru Politica de Apărare Planificare și Relații Internaționale, Simona Cojocaru.
A fost o discuție despre ziua veteranilor de război, despre importanța acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, un acord de cooperare în domeniul apărării, semnat în data de 28 martie la New Delhi, dar și despre egalitatea de gen din Armata României.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Bună dimineața! Bine ați venit la radio!
Simona Cojocaru:Bună dimineața!
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Înainte de a vă întreba ceea ce mi-am propus, pentru că este un subiect foarte interesant pentru publicul larg această prezență a politicului într-o instituție de apărare, o chestiune care e legată de democrație de 33 de ani încoace, v-am întâlnit la Cercul Militar, la acțiunea legată de Ziua Veteranilor de Război, știu cât îndrăgiți veteranii și istoria.
Simona Cojocaru:Vă mulțumesc pentru invitație. Da, a fost un moment emoționant, m-am bucurat să fiu acolo, m-am bucurat să-l întâlnesc din nou pe domnul general Leru, la acea vârstă respectabilă, de 102 ani.
Am discutat puțin cu dânsul. Este un moment pe care îl celebrăm într-adevăr la 29 aprilie, dar am spus-o, trebuie să ne gândim la veteranii noștri zi de zi, mai sunt puțini, trebuie să avem grijă de ei, trebuie să le onorăm memoria, să le spunem că suntem alături, să le demonstrăm recunoștința și prețuirea noastră. Sunt foarte multe măsuri, activități pentru veteranii noștri.
Suntem mândri că putem să facem pentru ei o serie de lucruri. Bineînțeles, întotdeauna e loc de mai bine, dar cel mai important cred că e să-i avem alături de noi cât mai mult și de aceea le urăm multă, multă, sănătate.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Să trecem la următorul subiect. Spuneam că funcția dumneavoastră, de secretar de stat, este una absolut necesară, pentru că în politic, deciziile care se iau acolo nu se pot lua de militari, și iată că și aici este un exemplu de modernitate: un secretar de stat femeie, așa cum Armata un ministru n-a avut până acum, un ministru femeie, cum se întâmplă în alte țări, v-ați ocupat de lucruri despre care oamenii nu știu foarte multe.
Aceste întâlniri care au avut loc în ultima lună, ați fost în India, ați fost la întâlnirile NATO, ați vorbit despre războiul de lângă noi și despre deciziile de care se iau împreună cu România.
Simona Cojocaru:Într-adevăr e o muncă densă, e o muncă complicată, foarte complexă, uite, așa cum a fost în cazul acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii India, de cooperare în domeniul apărării, pe care l-am semnat la 28 martie la New Delhi.
A fost o vizită în premieră în istoria relațiilor noastre bilaterale și acest lucru a necesitat ani de negociere. De aceea, am fost deosebit de bucuroasă să fiu acolo și să semnez alături de omologul meu indian acest acord. Ne deschide noi oportunități de cooperare cu un stat partener foarte important în Indo-Pacific.
Ne uităm la India, la rolul pe care îl joacă și din punct de vedere economic, al populației, al apărării și securității. Anul acesta deține președinția G20 și, până la urmă, vizita mea la New Delphi este o dovadă, dacă vreți, a importanței pe care România, stat membru NATO și UE, o acordă Regiunii Indo-Pacific și a relației bilaterale cu acest stat și împărtășim cu India aceleași interese bazate pe ordinea internațională și respectarea normelor de drept internațional.
Ce înseamnă semnarea acordului? Înseamnă deschiderea de noi oportunități de cooperare și noi vrem să avem rezultate cuantificabile. Am fost la Ministerul Apărării, am vorbit cu secretarul de stat pentru apărare din acest minister, Giridhar Aramane.
Am fost la Ministerul de Externe indian și vreau să vă spun că am identificat deja o serie de domenii în care putem să cooperăm, vă dau câteva exemple: apărare cibernetică, instruire, comunicații și informatică, medicină militară, cercetare științifică ș.a.m.d.
Am exprimat în toate întâlnirile pe care le-am avut la New Delphi impactul grav al războiului de agresiune inițiat de Rusia în Ucraina asupra securității euroatlantice, cu efecte majore nu doar la nivel regional, ci și global, internațional și le-am vorbit omologilor indieni despre ceea ce face România pentru Ucraina.
Bineînțeles, am exemplificat cu sprijinul pe care l-am acordat refugiaților și, de asemenea, cu facilitarea exportului de cereale din Ucraina către piețele globale.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Aparent neimportant ce se întâmplă în India, ați demonstrat că nu este așa. Chiar scria zilele trecute în presă că vor depăși ca populație China.
Simona Cojocaru:Exact. Cred că deja au depăşit. Vă spuneam, deținerea de către India a președinției G20 propulsează India într-un rol extrem de important pe scena globală. Vreau să vă spun că în acest cadru al întâlnirilor pe care le-am avut acolo am avut, de asemenea, o întrevedere foarte bună cu directorul general al Institutului pentru Studii și Analize de Apărare din New Delhi.
Acest institut este desemnat ca fiind cel care susține președinția G20 din punct de vedere al analizelor, al studiilor ș.a.m.d., deci, are un rol extraordinar. Am susținut acolo o prelegere dedicată aceleiași teme: securitatea și stabilitatea astăzi la Marea Neagră, impactul războiul de agresiune dus de Rusia în Ucraina.
Şi am discutat despre inițierea unei cooperări cu instituția omoloagă, care este ISPAIM – Institutul pentru Studii Politice în Domeniul Apărării și Istorie Militară.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Și așa venim către întâlnirile mai recente.
Simona Cojocaru:La jumătatea lunii aprilie, România a găzduit, iarăși în premieră, la nivelul Ministerului de Externe și Ministerului Apărării, cu omologii din Ucraina, prima conferință despre securitatea la Marea Neagră, derulată ca parte a Platformei Internaționale Crimeea.
Bineînțeles, subiectul cred că e clar pentru toată lumea: impactul multidimensional al războiului pe scară largă al Rusiei în Ucraina și impactul asupra regiunii Mării Negre, asupra Mării Azov.
Pentru noi a fost o onoare să găzduim această premieră. M-am bucurat să îl primesc pe omologul meu ucrainean, Andrei Şevcenko, ministrul adjunct al apărării din Ucraina.
Am avut și întrevederi bilaterale cu ceilalți miniștri adjuncți prezenți, miniștrii din Macedonia de Nord, Estonia, Germania, Muntenegru și Ungaria.
Deci, a fost o ocazie foarte bună pentru noi să reiterăm încă o dată pozițiile noastre, viziunea noastră și să o împărtășim cu partenerii și aliații noștri.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că i-ați enumerat pe miniștrii adjuncţi, pe omologii dumneavoastră, revin la subiectul, să zicem, de început, a fost vreunul dintre ei ministru adjunct femeie?
Simona Cojocaru:Da.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Pentru că știu cât de mult țineți la promovarea drepturilor femeilor într-o organizație care până mai ieri era considerată a bărbaților. Ați spus că așteptați să vedeți lideri femei, așa cum este în Statele Unite și nu doar acolo. Cum credeți că stăm noi acum din punctul ăsta de vedere?
Simona Cojocaru:Noi, aici, la Departamentul pentru politica de apărare, ne-am îmbarcat așa într-un efort susținut în ceea ce privește egalitatea de gen, promovarea femeii.
Susținem foarte tare inițiativa, unu, privind femeile, pacea și securitatea și, bineînțeles, rolul femeii ca lider în structurile din sectorul de apărare și securitate. Bineînțeles, și în celelalte sectoare. Credem că este foarte important.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Considerați că nu e de ajuns că avem o femeie, de exemplu, comandant de batalion în Batalionul Patriot, femei comandanți de nave militare.
Totuși, eu îmi amintesc perfect de faptul că ați apreciat că ar fi bine să ajungem să avem lideri înalți femei.
Simona Cojocaru:Exact, exact. De fiecare dată, în toate activitățile pe care le-am organizat sau la care am participat și noi ca invitați, am susținut acest lucru.
Ați menționat comandanți de Patriot femei, am menționat-o și eu de foarte multe ori pe Simona Măierean, femeia comandant al C17 Globemaster. Sunt într-adevăr premiere, dar trebuie să continue.
Trebuie să devină o normalitate, dacă vreți, nu doar niște exemple sporadice. Vrem să avem o normalitate în ceea ce privește femeile comandant, femeile lider din toate domeniile.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Arată mai bine de când ați venit în această funcție, arată mai bine armata din punctul ăsta de vedere al egalității de drepturi și al modernizării și al modernității?
Simona Cojocaru:În mod cert, da. Sunt optimistă. Cred că știți că anul trecut a fost un an dedicat personalități impresionante a Smarandei Brăescu.
Ați fost și dumneavoastră parte la o serie de activități, ați fost martor acolo, foarte multe activități în care am ridicat o serie de probleme, spunem noi, în mod realist, în fața aliaților noștri, în fața partenerilor. Am implicat SUA, Marea Britanie, Canada. Au fost activități foarte, foarte bune, pentru că vrem să ridicăm gradul de conștientizare a acestei probleme.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Îndreptându-ne către finalul interviului, ați avut încă o întâlnire importantă la Bruxelles.
Simona Cojocaru: Am fost săptămâna trecută într-o vizită de lucru la Cartierul General al NATO de la Bruxelles. Am avut o serie de întâlniri importante, în perspectiva summit-ului NATO de la Vilnius.
La jumătatea lunii iulie avem o nouă ediție a celei mai importante reuniuni aliate. Pe noi ne interesează, bineînțeles, în acest construct, dimensiunea de apărare. M-am întâlnit cu secretarul general adjunct al Alianței, domnul Mircea Geoană, de asemenea, cu asistenții secretarului general NATO pentru operații, pentru investiții, pentru politica de apărare și planificare.
Am discutat importanța consolidării capacității de apărare pe Flancul Estic, respectiv, la Marea Neagră, efectele războiul acesta brutal de agresiune al Federației Ruse în Ucraina și sprijinul, bineînțeles, pentru partenerii noștri vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): La finalul interviului există o întrebare. Analiști militari sunt de părere că această agresiune a Rusiei a avut un efect de bumerang.
Este România mai în securitate decât înaintea agresiunii în fața Ucrainei? Pentru că lucrurile s-au coagulat și lucrurile funcționează mult mai bine.
Simona Cojocaru:Noi suntem membri NATO. Doar această propoziție cred că trebuie să ne conducă spre concluzia că securitatea noastră este asigurată de Alianță. 5.000 de trupe aliate și la nivel bilateral sunt astăzi dislocate pe teritoriul României.
Avem un Grup de Luptă condus de Franța în România. Avem aliați care contribuie, dacă vreți, în premieră, în România, vă dau câteva exemple, Portugalia, Macedonia de Nord, Luxemburg, până la urmă, și Olanda și Belgia nu erau aliați care în mod natural dislocau trupe în partea de est, pe flancul estic.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Răspunsul este că suntem mai în siguranță?
Simona Cojocaru:În mod cert, da.
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Doamna secretar de stat, vă mulțumesc.
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ministerul Apărării Naționale a solicitat conducerii Parlamentului aprobarea prealabilă pentru achiziția a 54 de tancuri Abrams modernizate.
Este prima etapă a programului de înzestrare tanc principal de luptă, iar în scrisoarea trimisă legislativului se precizează că este avută în vedere varianta M1A2 Abrams din stocul armatei americane, inclusiv muniția și stimulatoarele de instruire.
Achiziția se va derula printr-un acord la guvern cu Statele Unite ale Americii. Creșterea bugetului Ministerului Apărării Naționale, începând cu acest an, la 2,5 procente din Produsul Intern Brut a creat condițiile pentru inițierea unor programe de înzestrare strict necesare pentru accelerarea modernizării Armatei României, se mai arată în document.
Programele de înzestrare ale armatei au în vedere operaționalizarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO și Uniunii Europene de planificare a apărării, pentru realizarea obiectivelor programului privind transformarea Armatei României până în anul 2040.
Cătălin Tomescu: Rusia și-a semnat statutul de vasalitate față de China. Au nevoie de sprijinul lor atât din punct de vedere economico-financiar, cât și din punct de vedere politic și chiar militar
La „Subiectul săptămânii” a fost făcută o analiză la 20 de ani de la începerea războiului din Irak, la începerea participării Armatei României acolo.
În cadrul aceluiași interviu s-a discutat și despre rolul Chinei în războiul dintre Rusia și Ucraina.
Invitat a fost generalul-locotenent în rezervă, Cătălin Tomescu, într-un interviu realizat de Cristian Dumitrașcu atât audio cât și în format video, sub forma unui podcast, care va putea fi urmărit în zilele următoare pe paginile de Facebook „Jurnal Militar” și „Ministerul Apărării Naționale”.
Cristian Dumitrașcu (realizator):: 20 de ani, asta se întâmpla în 2003.
Cătălin Tomescu:Da.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumnevoastră erați în mijlocul unei cariere extraordinare încă de pe atunci, planificator.
Cătălin Tomescu:În 2003 am fost mutat din comandant al Batalionului 341 /…/ de la Topraisar, la 1 martie am fost chemat, la vremea respectivă era generalul Bădălan și mi-a spus: am nevoie la Focșani să construim o brigadă care urmează să fie certificată NATO. Și atunci am fost mutat la Focșani șef de Stat Major.
Odată cu numirea mea a început rotirea batalioanelor din Brigada 282 Infartere Mecanizată la vremea respectivă, actuala Brigadă Blindată, în Afganistan și în Irak.
Le-am rotit pe toate cele trei la un moment dat, ulterior au rămas doar două, în misiunile din ambele teatre de operații. În Afganistan a fost prima dată în 2004 la rotirea batalioanelor noastre, batalionul de la Galați îmi amintesc că s-a rotit atunci.
Am fost doar 2 săptămâni, cum se mergea la vremea respectivă, noi dând batalioanele, vă dați seama că era normal ca cel care răspundea, mie îmi intra în fișa postului pregătirea batalioanele care intrau în teatrele de operații, și am fost să vedem și la fața locului ce și cum, ca să știm cum să coordonăm pregătirea următoarelor batalioane.
În Irak am fost în 2009, eram deja general, să operaționalez brigada. Atunci, România, dacă vă aduceți aminte, a avut cinci generali în teatrul din Afganistan.
A fost Radu Ghica, generalul Neagoe, generalul Chiriță, generalul Gabor şi eu am fost ultimul. Am intrat în teatru la 1 decembrie 2008, chiar cu ocazia Zilei Naționale, și am ieșit din misiune pe data de 12 iunie 2009.
Iar de acolo am venit, am predat Brigada 282 și am plecat la post la Bruxelles, locţiitorul șefului Reprezentanței Militare a României la NATO și UE.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că ați fost ultimul general prezent în misiunea din Irak, puteți să faceți o comparație între retragerea din Afganistan de acum câțiva ani și retragerea din Irak?
Cătălin Tomescu:Le-aș compara, se compară şi nu se compară. În primul rând, la nivel mare, misiunea din Afganistan a fost o misiune NATO. Misiunea din Irak a fost o misiune de coaliție condusă de Statele Unite.
Ca nivel de participare, în Irak noi nu am depășit batalion de infanterie, cu diferite misiuni, în funcție de perioada războiului, structuri de informații Intel, cu tot ceea ce înseamnă treaba asta, și ofițer de Stat Major.
În Afganistan să nu uităm că s-a ajuns până la nivel brigadă participare. Am avut și zonă de operații, zona Zabul, pe o perioadă îndelungată.
Când eram eu la Bruxelles noi aveam la un moment dat 1.996 sau ceva de genul ăsta de oameni, foarte aproape de 2.000, care ne plasa a 4-a contributoare cu trupe în Afganistan, care nu e de colea, pentru ascultători, trebuie să știe, ca să trimiți 2.000 de oameni în teatru, tu deja trebuie să lucrezi într-o plajă de aproximativ 8.000 de oameni, pentru că unii sunt la pregătire, unii sunt în teatru, unii sunt în refacere, unii trebuie să îi ai în rezervă.
Deci, o treabă care ne-a ajutat foarte mult și poate o să spun și de ce, dacă îmi dați timp, dar care cu certitudine necesită mult efort din punct de vedere al resurselor umane și financiare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Este clar că gradul de complexitate se poate compara între cele două misiuni?
Cătălin Tomescu:Da. Aici, da.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Gradul de periculozitate?
Cătălin Tomescu:La fel.
Cristian Dumitrașcu (realizator): La fel.
Cătălin Tomescu:Da, în funcție de perioade, în anumite perioade, Afganistanul a fost mai sângeros, în alte perioade Irakul a fost mai sângeros, în funcție de ce făceau talibanii, ca să spunem așa, sau opozanții, cei care se opuneau forțelor NATO sau de coaliție pe teatrele de operații.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Ce a însemnat pentru dumneavoastră? Ce a însemnat pentru militarii pe care i-ați rotit acolo, pentru formare, pentru carieră?
Cătălin Tomescu:Prima dată, militarii, aș vrea să spun, şi e bine de spus, trebuie să înțelegem cu toții că, în ciuda acestui efort, da, până la urmă a costat din punct de vedere financiar, numai că experiența asta câștigată acolo a fost colosală.
Și să mă și explic, numai când ești într-un teatru real de operații vezi la fața locului, pe viu, ce cerințe sunt, care e gradul de periculozitate, vezi procedurile de stat major. Înveți modul de executare a misiunilor de o manieră în care să nu pierzi oameni, pentru că au fost și situații în care am fost atacați ș.a.m.d.
Prin urmare, cu certitudine, din punct de vedere profesional, a adus un plus colosal. Eu am și spus la vremea respectivă, domnule, pentru un şef de Stat Major, o misiune de șase luni, care era minimum în teatru de operație, face cât un curs obișnuit de formare continuă la noi.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Un curs de carieră.
Cătălin Tomescu:Exact. Obișnuit. Luăm procedurile toate în limba engleză, toate după tipicul NATO, şi chiar dacă misiunea din Irak a fost de coaliție, dar cine conducea coaliția? Statele Unite.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Sigur.
Cătălin Tomescu:Diferențele între procedurile Statelor Unite în teatru ăla de operație și procedurile NATO erau infime.
Prin urmare, nu se pune problema de dezvoltare a profesionalismului din punct de vedere procedură de stat major și aplicare a lor și lucru; și, doi, dezvoltarea cunoștinţelor la limba engleză, pentru că erai obligat să cunoști limba.
Dar, în afară de asta, a adus un plus și din punct de vedere al cunoașterii. Vă dau exemplul și al aplicării principiilor logisticii, de exemplu.
Să nu uităm că noi, România, am fost în stare să ne rotim trupele la un moment dat cu propriile forțe, cu CE-urile 130, eu am fost cu CE-130 și până în Angola, în 1998, în Afganistan, când am fost, am fost cu CE-ul nostru, în Irak la fel, România și-a dovedit determinarea în a-și asuma misiunile în cadrul NATO sau de coaliție.
Mă raliez și eu celor care au spus că poate că unul din elementele care au contribuit decisiv la invitarea României ca membră NATO în 2002 a fost faptul că România a acționat printre primele state în ambele teatre de operații, cu toate că nu eram nici cei mai bogați, nu erau nici cei mai dotați ș.a.m.d.
Dar determinarea Ministerul Apărării și decidenților politici la vremea respectivă de a ne implica în misiunile organizației, contributori la securitate, nu numai ca beneficiar. Acum, dacă fac o paranteză, ce suntem acum?
Acum suntem un beneficiar al integrării în NATO și UE, pentru că dacă n-am fi fost nu se știe dacă Federația Rusă le-ar fi trecut prin cap că, dacă tot România nu e, de ce să nu facem puțină ordine și în România, că ei tot zic că voiau să se întoarcă la granițele din 1997, asta înseamnă. Da, dar ca să fii beneficiar, trebuie să fii și contributor.
Eu personal am fost de acord și, încă o dată, vreau să spun că banii nu au fost cheltuiți degeaba. Dumnezeuzeu să-i odihnească pe cei care s-au dus, că au fost și duși, şi răniți, şi ș.a.m.d!
Pentru că asta e la război, se mai și moare. Și îmi pare rău și îmi exprim toată compasiunea pentru cei care s-au dus și pentru cei răniți. Dar dacă am face o sumă a sacrificiului făcut și a banilor cheltuiți, cu certitudine, a adus plusvaloare, și profesionalism, și competență Armatei Române din toate punctele de vedere.
Schimbările de armament, gândiți-vă, ce echipamente de luptă, nu uitați că ne-am dus cu taburile, ulterior, talibanii când le-au văzut au zis: ce, astea rezistă? Da. Au pus plus la încărcătură, au străpuns taburile și, ulterior, i-au obligat pe american să inventeze alte echipamente, care să nu poate să fie distruse de tipul de exploziv improvizat folosit de talibani.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Să vină cu MRAP-urile.
Cătălin Tomescu:Deci, pe scurt, un plus total.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Venind către efectele, pentru că tot aţi spus despre faptul că suntem și contributori, efectele s-au văzut în zona de comandă, uitându-ne acum, cum ar fi arătat Armata Română, comanda armatei dacă n-ar fi fost aceste misiuni? Pentru că ne uităm și vedem că toți ofițerii de rang înalt și oamenii din funcțiile importante sunt trecuți prin teatrele de operații, și prin Irak şi prin Afganistan.
Cătălin Tomescu:Domnule, ca să-i spun așa, n-ar fi un aspect fundamental, dar determinant sigur. Pentru că din punctul meu de vedere s-au făcut și unele, adică, s-a pus extrem de mult accentul numai pe cei care au fost acolo, și să nu uităm că au fost, sunt și vor rămâne arme întregi, categorii de armă, cu ofițeri foarte bine pregătiți, care nu au avut ocazia să ajungă acolo pentru simplu motiv că ei nu au cerut decât batalioane de infanterie, de manevră și Intel.
Dar atunci ce vină are un ofițer comandant de unitate de apărare antiriană, de tancuri, de artilerie, care aceste structuri nu puteau să ajungă în teatru pentru că nu i-a chemat nimeni. De asta spun că s-a exagerat puțin.
Încă o dată, plusul se vede între unul care a fost și unul care n-a fost, că nu mai trebuia să îi explici. Îl vedeai după ochi, cum vorbeai cu el, îl vedeai dacă te înțelege sau nu. Fac o paranteză, m-ați întrebat anterior, plusul pentru mine, pentru mine a fost colosal. Şi eu am lucrat numai la asta din 1994.
Odată cu promovarea la gradul de căpitan, am intrat în Statul Major al Forțelor Terestre, la Serviciu Operații, unde am lucrat 6 ani. Acolo am făcut Secția Relații Sociale, am construit-o în timp, că astea toate au mers o dată cu pașii spre pregătirea Armatei României în procesul de integrare cu NATO, realizarea interoperabilității, obiectivele forței.
Nu vă spun, că nu facem acum o retrospectivă a integrării României în NATO, dar pentru mine a avut un efect major, datorită faptului că a trebuit să lucrez la concret cu ei. Răspundeam de toate trupele românești, trupele coaliției.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Erați și înainte şi sunteţi și acum, după trecerea în rezervă, și îmi impui o scenă, mergeți, nu știu, la piață și oamenii vă știu şi dacă ar fi fost cineva care v-ar fi spus: „Bun, domnule general, italienii au plecat înainte. Au fost voci care i-au lăudat.
Au avut curaj să zică: «Nu, se pleacă». Noi am rămas, după cum aţi spus, între ultimii trei. A fost vorba despre onestitate, despre curaj, despre asumare sau despre o slăbiciune a noastră în relația cu aliații?
Cătălin Tomescu:Domnule, probabil a fost și o combinație. Probabil, Statele Unite… – aici vorbim de politică, nu neapărat de militari; că militarii… nu depinde de noi, statul stabileşte.
Probabil a fost și o combinație între o cerință a Statelor Unite, care ei conduceau misiunea, fără doar și poate, dar e și o asumare a noastră. Păi dacă am început cu tine la drum și e nevoie de mine, mi se pare corect să merg până la la capăt.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Deci, ați merge pe onestitate mai mult decât pe slăbiciune, precum am enumerat mai devreme.
Cătălin Tomescu:Absolut. Şi asumarea. Asta e 1. Şi 2 – oferta a fost făcută la mult mai multe țări. Numai că statul irakian, la vremea respectivă, conducerea irakiană, a aprobat numai patru.
Nu ştiu dacă se știe sau nu; dacă nu, vă spun eu, că știu ce vorbesc. Statele Unite au negociat un an și… rămânerea trupelor până în anul 2009 – de coaliție, mă refer.
După Statele Unite au aprobat Marea Britanie, România, Estonia și El Salvador. Comandant era Odierno, iar comandantul corpului de manevră cine credeți că era? Domnul Lloyd Austin, actualul șef al Pentagonului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Corect.
Cătălin Tomescu:Mi-a fost șef. Şi sunt foarte onorat, de altfel, de treaba asta.
În El Salvador, după 24 de ore, șeful statului n-a ajuns la un acord cu irakienii privind semnarea unor documente și el a spus: „Mă retrag”, iar Estonia s-a retras pe 5 februarie – nu pot să uit ziua, pentru că e ziua mea, 5 februarie.
Şi chiar am avut onoarea să fiu decorat de ministrul apărării, prezent la activitate în Bagdad – să fiu decorat de Estonia pentru modul în care am sprijinit delegatul estonian de a face un memorandum tehnic cu irakienii.
Probabil că irakienii n-au acceptat. Şi cu noi au fost destul de grei. Care era problema? În Irak încă era valabilă pedeapsa cu moartea, și statul nostru… Şeful statului pe vremea respectivă era domnul Băsescu, şi a zis: „Domnule, nu semnăm așa ceva până nu trebuie să ne respecte o cerință”, care intra în procedura de force protection, protecția forței.
Şi cerința care era: în cazul în care un militar român – este posibil orice în teatru – face o faptă reprobabilă care, potrivit reglementării internaționale și teritoriului irakian – normal, că eşti în țara lor -, trebuie pedepsită conform legii, să fie predat ori trupelor române, ori trupelor americane, pentru a fi judecat pe problema respectivă, dar respectând legile internaționale ș.a.m.d. La noi până la urmă s-a acceptat, dar la țările astea două, nu.
Cristian Dumitrașcu (realizator): A, interesant!
Cătălin Tomescu:Ăsta ar fi unul dintre motivele care cred eu că i-a făcut pe șefii celor două state mai mici ca contribuție să spună: „Dom’le, noi până aici am stat”. În schimb, noi românii am reușit să semnăm acest tratat, acest memorandum.
Ulterior am semnat și acordul tehnic, în luna martie, și ulterior, în afară de munca efectivă în cadrul comandamentului și în coordonarea trupelor române, am pregătit readucerea trupelor românești în țară, care trebuia să se încheie până la 1 septembrie.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Pentru că mai avem câteva minute din interviu, concluzionând: Irakul – pentru că aşa am început, cu cei 20 de ani care să împlinesc de la începutul misiunii de acolo, războiului de acolo -, pentru armata română, militarii care au fost acolo…
Cătălin Tomescu:Oho, păi au fost într-un număr însemnat!
Cristian Dumitrașcu (realizator): …a reprezentat un mare plus.
Cătălin Tomescu:Fără discuţie!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Asta, privind și în perspectiva unui război, Doamne ferește, pe teritoriul nostru.
Cătălin Tomescu: Aici nu… Nu că nu suntem de acord. A fost o contribuție majoră, a contribuit cu certitudine la ridicarea gradului de profesionalism al militarilor. Dar vreau să vă spun că a fost și o treabă care puțin a făcut să se schimbe o mentalitate. Pe scurt, dar e foarte importantă, merită minutele care au rămas pentru treaba asta.
Să vă spun de ce: acești 25 de ani de „peace support operation”, operație de stabilitate – Angola, ONU… Procedurile de acțiune sunt într-un fel la vedere. Nu e război clasic, se respectă regulile de angajare a forței stabilite conform Capitolului VI sau VII din carta ONU, Peacekipping sau Peaceinforcement, pe când ce vedem acum e război clasic.
Că-i zice Putin „operațiune specială”, asta e treabă de semantică şi juridică; ăsta e război curat! Și ce-a făcut? Din cauza faptului că în 30 de ani au fost numai misiuni de genul ăsta, o întreagă generație a crescut cu ideea că numai asta vom face până ieșim la pensie, generații viitoare.
Ei, se vede treaba că ce a făcut Putin acum ne-a întors! Păi de ce vorbește Cavoli și alți generali – comandantul suprem al SACEUR, NATO – că trebuie să revenim la războiul clasic, convenţional?
Pentru că ne forțează amenințarea. Ca să se înțeleagă ce greu ne-a fost. Dar din punct de vedere al relaționării acțiunilor din Irak cu războiul clasic, aici pe undeva a fost un minus, pentru că s-a creat în mintea militarilor această idee că ăsta e tipul de acțiune pentru care trebuie să ne pregătim. Fals total!
Personal, tot timpul am zis – bine, la mine e şi mentalitatea de tanchist: dom’le, prima dată ne pregătim de război și, de acolo, după aia ne ducem oriunde! Păi armata nu trebuie să se pregătească de război? Da!
Pe vremea lui Ceauşescu am fost și la agricultură, acum mergem – şi înainte și acum – la inundații, mergem iarna să ne ajutăm… Clar, resortul civil și sprijinul față de populație. Da, dar pregătirea nu e să ne ducem la inundații! Pregătirea trebuie să fie de război, că după aia putem să facem orice.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Finalul aparține, precum am spus şi la început, unei analize, pentru că sunteți un reputat analist militar și vorbiți aproape în fiecare zi, la diferite posturi de televiziune și de radio, despre situația actuală în care ne aflăm noi aici, la limita de sus a cerului, la granița cu cel mai îngrozitor război din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
S-au întâlnit președintele chinez cu președintele rus. Cât credeți că schimbă pentru noi paradigma chestiunea asta?
Cătălin Tomescu:Domnule, reiau ceea ce am spus deja, că îmi mențin părerea: 1 – China a început să mute pe tabla de șah a planetei.
Că le convine, nu le convine la americani sau altora, sau nouă, sau oricui vreți, contează mai puțin. Din punctul meu de vedere, a ieșit din postura puțin retrasă…
Cristian Dumitrașcu (realizator): De arbitru, dacă vreți…
Cătălin Tomescu:Da. Ponderată, puțin retrasă. E au fost agresivi numai în domeniul capacitării resurselor de orice fel de pe toate continentele, mecanismele economico-financiare mari, care le convin, potrivit propriilor interese.
Să nu uităm că fiecare ţară merge conform propriilor sale interese. Domnul Xi când s-a dus la Moscova să se întâlnească cu Putin s-a dus ca să-și atingă obiectivele Chinei, nu atât de mult ale lui.
Deci China a început să joace rolul de jucător global. În lumea multipolară, de care se vorbește, este clar că China și-a luat rolul în serios, și americanii știu asta, nu trebuie să le-o spun eu.
Al doilea lucru: s-a văzut clar, din punctul meu vedere, că Rusia și-a semnat statutul de vasalitate față de China. Își dau seama că altfel nu se poate să iasă cât de cât onorabil din acest conflict şi au nevoie de sprijinul Chinei atât din punct de vedere economico-financiar, cât și din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere militar. Acum, dacă o să mă întrebați dacă o să le dea tancuri și avioane, nu știu.
Ideea e că ce sunt eu convins – și cu asta am încheiat: cu certitudine, decizia dacă urmează să-i sprijine cu armament greu, nu numai cu armament nonletal și cu tehnologie, sigur ei au calculat dacă le aduce avantaje sau nu le aduce avantaje, potrivit propriilor interese.
De ce spun asta: păi China, care e cel mai mare producător manufacturier de pe glob, aprovizionează și UE și multe piețe… Statele Unite – mergeți într-un Wallmart, în Statele Unite, și dacă 90% din mărfuri nu-s din China, nu mai zic o vorbă. Prin urmare, păi trebuie să le vinzi. Cui le vinzi, celor săraci sau celor bogați?
Păi le vinzi celor bogați! Și atunci, dacă tu ai face treaba asta și te declară cineva că ar trebui să suporţi sancţiuni, îți mai convine? Nu știu asta, că eu la mecanisme macrofinanciare nu mă pricep; să vorbească cei care au şcoală.
Dar ca să analizez problema din perspectiva asta, sunt convins că ei și-au făcut calculele și, în funcție de decizia luată, vom vedea dacă va veni sprijinul cu armament greu sau cu avioane, ș.a.m.d. sau nu. Pentru că eu sunt convins că vor acționa în propriul interes.
Există un semnal major și pentru poporul rus. A arătat: „Uite, am venit” – recunosc, care e mare lucru pentru Putin, vă dați seama, e balon de oxigen, fără doar și poate. 2 – Statelor Unite: „Vedeţi că am început să mutăm și noi, nu mai stăm în expectativă, ne uităm și declară unul pe ici, pe colo…”
Nu, a venit Xi, care deja are al treilea mandat, care… Nu e cazul să mai dezvoltăm ce greutate are șeful Chinei la momentul actual, indiferent de regim.
Şi a treia treabă care iar ar fi importantă aici, în afară de balonul de oxigen către Putin și mesajul către societatea la nivel global și statele importante gen SUA, este și pentru statul ucrainean, din punctul meu de vedere, că trebuie cineva de la ucraineni să analizeze şi acolo. S-a vorbit și cu domnul Zelenski, nu prea s-a spus ce s-a discutat…
Să nu uităm că și cu Putin, cu o seară înainte, a vorbit patru ore jumate! Cu translație, să zic că le-a luat vreo oră jumate, că mai îngreunează… Probabil trei ore. O, păi vă dați seama că ar fi…
Cristian Dumitrașcu (realizator): Când au mai vorbit ei vreodată trei ore, față în faţă?
Cătălin Tomescu:Să vorbești trei ore! De știut, ar valora un milion de puncte să știm ce s-a discutat în astea trei ore, pentru că acolo sigur s-au discutat niște lucruri cu totul și totul altele…
S-a discutat în plasa celor discutate la conferința oficială, care alea sunt pregătite dinainte; au schimbat câteva virgule și câteva verbe în noaptea aia, în rest totul era pregătit. Să știm ce s-a discutat în alea trei ore!
Cristian Dumitrașcu (realizator): Da, Domnule general, lucrurile sunt în desfășurare. De abia aștept să ne vedem și următoarea dată aici, la radio, și la podcastul „Jurnal Militar”!
Vă mulțumesc și vă mai așteptăm la Radio!
Cătălin Tomescu:Şi eu vă mulțumesc! Să avem o primăvară frumoasă și să sperăm să ne revenim din toate punctele de vedere.
Daniel Pop: Oamenii trebuie să știe că tot ceea ce facem, în primul rând, facem pentru ei. Generăm un mediu sigur în care să-și poată desfășura activitatea zilnic
Armata Română participă cu 2.300 de militari, până pe 24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24. Acesta face parte dintr-o serie...
Angel Tîlvăr: “Dacă pomenesc doar de Himars sau de Patriot, cred că am spus suficient, în condițiile în care țări importante își doresc astfel de echipamente și nu le au, perioada de așteptare pentru primirea unor astfel de echipamente fiind de ordinul anilor și vorbim aici de trei, patru, cinci ani.”
Adrian Gâtman: Domnule ministru, bine ați revenit la ”Jurnal militar”! Angel Tîlvăr: Bun găsit! Mulțumesc pentru că sunteți interesat de...
Mircea Geoană: „….ceea ce îmi doresc pentru forțele Armate române e să fie, practic, în elita Alianței – deja suntem, dar cu investiții suplimentare și în tehnică, și în tehnologie, și în oameni.”
Ciprian Panga ( reporter): Domnule secretar general adjunct al NATO, domnule Mircea Geoană, bine ați venit în Garnizoana Brașov! Ați avut o zi...
Adelin Petrișor: “Nimeni nu-și poate explica de ce serviciile secrete israeliene, considerate printre cele mai bune din lume, n-au avut habar de ce se întâmplă. Acum urmează o tragedie în Gaza…”
Adelin Petrișor: E ceva ce n-am mai văzut în experiența mea de jurnalist, de 20 și ceva de ani, am văzut atacuri teroriste, am fost în Turcia...
Cristian Diaconescu: “De aceea, astăzi, în Fâșia Gaza, practic, sute de mii de oameni sunt luați ostatici efectiv de această grupare care, iată, din punct de vedere militar, nu avea absolut nicio speranță ceea ce privește înfrângerea Israelului.”
Cristian Dumitrașcu (realizator rubrică): Domnule ministru, bine ați venit. Cristian Diaconescu: Bună ziua. Mulțumesc foarte mult pentru...
Gala de prezentare a lotului participant la „Invictus Games Dusseldorf 2023”
Publicat de Gabriel Stan,
20 februarie 2023, 15:19
Sonia Raicu (realizator rubrică): Armata României și-a desemnat lotul militarilor răniți ce vor reprezenta România la Jocurile Invictus, care vor avea loc la Düsseldorf, în Germania, în toamna acestui an.
Echipa țării noastre va fi formată din 20 de militari răniți, plasați cu gradul 1, 2 și 3 de invaliditate sau apt limitat.
Aceștia vor concura la opt discipline sportive: tir cu arcul, atletism, canotaj la ergometru, powerlifting, ciclism, tenis de masă, înot și volei din poziție şezând.
Echipa Armatei participă pentru a patra oară la competiția sportivă internațională, care susține recuperarea fizică și psihică a militarilor răniți în operațiuni militare, după edițiile din Toronto 2017, Sidney 2018 și Haga 2022.
Jocurile Invictus promovează respectul față de sacrificiu și traumele militarilor răniți, a căror implicare în activități sportive este o oportunitate de reintegrare socială și de redare a încrederii în forțele proprii, elemente necesare în procesul de refacere fizică și psihică.
Daniel Petrescu: Marea Britanie este un aliat important și un partener strategic. Avem sprijinul aliaților noștri în a ne constitui capabilitățile necesare pentru descurajare și apărare
Cristian Dumitrașcu (realizator): Săptămână plină în mediul militar și mai ales pentru șeful apărării, pentru generalul Daniel Petrescu. A fost săptămâna aceasta în Kosovo, în Polonia, iar acum se află undeva în Marea Britanie.
La telefon este generalul Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Apărării, undeva în Marea Britanie. Bună dimineața, domnule general, bine ați venit la Radio România Actualități!
Gen. Daniel Petrescu:Bună dimineața, domnul Dumitrașcu, mulțumesc pentru invitație! Am onoarea să-i salut pe ascultătorii noștri!
Cristian Dumitrașcu (realizator): V-am primit cu o piesă pur sânge englezească. Cum e vremea?
Gen. Daniel Petrescu:E bună pentru o vizită aici. Noi spunem că e după sufletul omului.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Bun, deci dacă nu plouă este foarte bine, mai ales că în curând veți zbura către România.
V-am sunat pentru că este importantă vizita, mai ales, pe care… vizitele pe care le-ați efectuat la începutul săptămânii în teatrele de operații și vrem să ne spuneți care este concluzia celor două întâlniri cu militarii români din Kosovo şi din Polonia – ați fost acolo și cu ministrul apărării, cu domnul Tîlvăr.
Gen. Daniel Petrescu:Într-adevăr, am avut ocazia să începem anul în forță. Ne-am dorit simbolic ca prima vizită din acest an să fie în teatrele de operații – am mers în Kosovo şi am mers în Polonia.
Scopul a fost să luăm contact din nou cu realitatea din teatru, pentru că, vă amintiți, după încheierea misiunii din Afganistan, după problemele apărute cu pandemia din COVID, la nivelul conducerii Statului Major al Apărării și al ministerului nu am mai fost atât de des alături de militari în teatrele de operații.
Am vrut să vedem situația de securitate, situația militarilor noștri, dar în mod deosebit să ne exprimăm în fața lor aprecierea față de ceea ce fac și față de importanța pe care o au față de profitul strategic al Armatei României.
Am discutat cu ei, am văzut ce probleme putem rezolva. Ați văzut în Kosovo, la sfârșitul anului 2022, acest început de an au fost mai multe episoade în care situația a fost tensionată; în Polonia, începe un nou an de pregătire pentru grupul de luptă pe care îl avem acolo. Eu spun că avem concluzii pozitive referitoare la rolul militarilor noștri, la ceea ce pot să facă și la aprecierea aliaților față de ceea ce fac ei acolo.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Dumneavoastră ați tras un semnal de alarmă pe parcursul anului trecut, și nu doar, despre ceea ce se poate întâmpla în Balcani, tensiunile de acolo nu sunt de azi, de ieri, și chiar și în timpul în care noi aveam militari în teatre de operații considerate mai importante, cum era Afganistanul, tot mi se pare că opinia publică a minimalizat cumva importanța prezenței noastre în Balcani și mai ales acolo, în Kosovo.
Gen. Daniel Petrescu:Nu aș vrea să inflamăm situația, aș vrea să spun doar că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră are legătură cu ceea ce se întâmplă în Balcani și că trebuie să avem grijă astfel încât situația să nu degenereze într-o nouă criză de securitate.
Odată cu încheierea misiunii din Afganistan, noi ne-am reorientat efortul către Balcani. În acest moment, avem cea mai importantă contribuție referitoare la numărul de militari în Bosnia și Herţegovina.
Am menținut o participare relevantă, cu capabilități și în Kosovo, urmărim permanent ce se întâmplă acolo și suntem în măsură să intervenim. Noi avem și rezervele strategice și operative dedicate pentru acest teatru de operaţii.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Avem un mesaj care a venit, iată, dinspre Ministerul Apărării, un mesaj al dumneavoastră către militari, odată cu începerea anului de instituție, care va fi punctată această începere săptămâna viitoare, avem și un interviu, că generalul Pop, cu șeful Direcției Instruire și Doctrină.
Spuneți aici, în mesaj, că sunt lucruri încă de rezolvat și asta era următoarea întrebare: cum stăm la începutul anului de instrucție 2023?
Gen. Daniel Petrescu:Întotdeauna avem lucruri de rezolvat, iar instrucția, după mine, este un factor determinant al capacității de luptă. Avem nevoie nu numai de personal prezent în unități, avem nevoie de personal instruit în unități.
Instrucţia este responsabilitatea fiecărui comandant și este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Nu trebuie să ne orientăm numai pentru instruirea noilor recruți. Toți ne instruim permanent și să nu uităm, instruim o armată de militari profesioniști.
Instruindu-ne, cred că unitățile se încheagă mai bine, cred că starea disciplinară se îmbunătățește. Trebuie să avem grijă să facem o analiză unde stăm mai bine și unde trebuie să îmbunătățim lucrurile.
Cel puțin pe noi, de la Statul Major al Apărării, ne preocupă foarte mult să creștem capacitatea noastră de a ne instrui în poligoane, să creștem capacitatea de a ne instrui pe tehnica de luptă nouă pe care am primit-o în dotare, să inovăm, să nu repetăm obiceiul de a ne pregăti pentru ultimul război, ci de a gândi cum va evolua conflictul în viitor și ce fel de militari avem nevoie pentru acest conflict.
Anul acesta avem și un exercițiu important Defender Europe 2023, care se va desfășura în luna mai. Trebuie să ne pregătim împreună cu aliații care sunt dislocați pe teritoriul României, trebuie să îmbunătățim interoperabilitatea, trebuie să îmbunătățim și recrutarea și apoi, prin instruire, să avem mai mulți militari pe care să putem conta.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Defender Europe acesta pare a fi cel mai important exercițiu de anul ăsta?
Gen. Daniel Petrescu: Pentru noi și pentru această zonă a Europei acesta este, pentru că este un exercițiu multinațional cu o participare consistentă. Sunt angajamente pe care țările le-au luat la Madrid privind constituirea grupurilor de luptă pe teritoriul României.
Va trebui să pregătim brigăzile noastre împreună cu aceste grupuri de luptă și împreună cu alte forțe care vor fi prezente pe parcursul exercițiului.
Dar fiecare eveniment de instruire este important. Avem nevoie de creșterea capacității de instruire individuală. Avem nevoie de grupe, plutoane, companii pregătite pentru a putea exersa cu grupurile de luptă și, apoi, cu brigăzile.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Mesaj de siguranță la final pentru ascultători, pentru cei care sunt acum pe frecvențele Radio România Actualități. Această prezență aliată este un sprijin esențial pentru noi în contextul geopolitic pe care îl vedem cu toții?
Gen. Daniel Petrescu:Este un sprijin pentru noi, în același timp ne sprijinim și singuri, creștem interoperabilitatea, suntem în măsură să acționăm ca un tot unitar. Eu întotdeauna am accentuat și pe capacitatea noastră de a ne constitui capabilitățile care sunt necesare pentru apărarea națională.
Elementul de siguranță este întotdeauna prezent, Armata României este în măsură să își îndeplinească misiunile. Am avut discuții importante și în Marea Britanie, pentru că tot spuneați de evenimentele din acest început de an.
Am văzut că vedem lucrurile la fel cu aliatul nostru. Marea Britanie este nu numai un aliat important, ci și un partener strategic, avem același mod de a aborda situația la Marea Neagră, avem același mod de a aborda situația de securitate și avem sprijinul aliaților noștri în a ne constitui capabilitățile necesare pentru descurajare și apărare.
Eu sunt întotdeauna optimist referitor la modul în care putem crește Armata României, putem moderniza ceea ce facem și, mai ales, privind nevoia noastră de inovare.
Cristian Dumitrașcu (realizator): Vești bune, așadar, la început de an. Mulțumesc mult și să aveți un zbor liniștit înapoi spre casă. Invitat la „Subiectul săptămânii” a fost șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu. Domnule general, vă mulțumesc și vă voi așteptăm la radio.
Gen. Daniel Petrescu:Mulțumesc. Toate cele bune și un an mai bun decât 2022!
Publicat de Gabriel Stan,
14 noiembrie 2022, 13:25 / actualizat: 14 noiembrie 2022, 20:57
Adrian Gîtman (realizator rubrică): Ziua Veteranilor din teatrele de operații a fost marcată prin ceremonii militare desfășurate în toate garnizoanele din țară unde există unități militare care au executat misiuni externe și în teatrele de operații în care se află în prezent militari români.
În Capitală, festivitatea a avut loc în Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor căzuți în Teatrele de operații și pe teritoriul României în prezenţa conducerii Ministerului Apărării Naționale.
Ziua Veteranilor din teatrele de operații a fost instituită în România în 2014 și este marcată în fiecare an pe 11 noiembrie.
Data a fost aleasă pentru simbolistica ei: intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11:00, a armistițiului între puterile Antantei și Germania în urma căruia se pune capăt Primului Război Mondial.
Semnificația acestei zile pentru Armata României este dată și de faptul că pe 11 noiembrie 2003 a căzut la datorie sublocotenentul post-mortem Iosif-Silviu Fogorași, primul militar român decedat în teatrul de operații din Afganistan.
Publicat de Gabriel Stan,
31 octombrie 2022, 15:30
Adrian Gâtman (realizator rubrică): Modernizarea Armatei României a fost unul dintre punctele ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, desfășurată la Palatul Cotroceni.
Programul „Armata 2040” are ca principale elemente bugetarea necesarului de personal al Armatei, reconfigurare a programelor de înzestrare, modernizare a industriei de apărare, precum și măsurile pentru o mai bună menținere a personalului militar calificat.
Toate acestea în contextul deciziei de alocare a 2.5% din Produsul Intern Brut pentru apărare începând cu anul 2023.
Membrii Consiliului au analizat și implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, creșterea numărului exercițiilor aliate pe teritoriul României și intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria și Georgia privind securitatea Mării Negre.
Potrivit CSAT-ului, obiectivul prioritar al României rămâne cel de întărire a securității și a apărării naționale.