Helmut Duckadam: Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi

Publicat de prosavioleta, 11 decembrie 2024, 09:01

Teoharie Coca-Cosma: Execută a 4-a lovitură de la 11 metri jucătorul cu numărul 11. Este vorba de Marcos. Hai Duckadam! Apără Duckadam! Suntem finalişti! Am câştigat cupa! Cupa Campionilor Europeni este la Bucureşti! Bucurie fără margini în rândurile fotbaliştilor de la Steaua!
Gabriel Stan (reporter): Domnule Duckadam, 7 mai, Steaua era glorioasă, aducea Cupa Campionilor Europeni în România. Cum aţi trăit acea perioadă?

Helmut Duckadam: Sigur că a fost o perioadă frumoasă, dar nu trebuie să uităm că atunci jucătorii nu puteau să plece în străinătate. Practic toți jucătorii de valoare erau aduși la Steaua, Dinamo, Craiova, pentru că toate aceste trei echipe au avut performanțe, inclusiv Rapid, pe plan european. Deci cred că ăsta a fost marele secret. Cum am spus, o perioadă frumoasă. Anul acesta se împlinesc deja 37 de ani de la acea performanță.
Gabriel Stan (reporter): Şi acum vă întreb, poate cu un mic regret, oare vom mai avea șansa să mai prindem o finală măcar de Cupa Campionilor, de Champions League, în actualele ediții, în care să avem o echipă românească prezentă?
Helmut Duckadam: Din păcate nu, din păcate nu. Ne-am bucura să reușim, eu știu, peste câțiva ani, să avem o echipă măcar în grupele Ligii Campionilor, deoarece mai sus nu cred că putem visa.
Gabriel Stan (reporter): Ne întoarcem un pic în trecut, în perioada Stelei glorioase. Ați avut vreo șansă să mergeți afară la vreo echipă puternică după finala aceea cu Barcelona?
Helmut Duckadam: Nu a avut nimeni șansă, pentru că nu puteai să pleci. Dacă plecai sau rămâneai în străinătate, automat UEFA te suspenda doi ani de zile, iar majoritatea dintre noi am avut familie, copii și cine riscă să stea doi ani sau ce echipă te ține… Sigur a fost cazul lui Marcel Răducanu, caz particular, să zicem, care a stat doi ani de zile și după aia a jucat la Borussia Dortmund, dar era greu, era greu în acea perioadă să riști doi ani de zile să stai departe de familie și, după aia, să reîncepi cu fotbalul. Din păcate n-am reușit să prind anii ’90 când se putea pleca în străinătate.
Gabriel Stan (reporter): Şi dacă, nu știu, ați fi avut totuși șansa, era vreo echipă la care vă doreaţi să jucați, să evoluați la acea perioadă?
Helmut Duckadam: Da, îmi plăceau două campionate. Îmi plăcea să ies pe centrări, eram un portar cu talie și o făceam destul de bine. Îmi plăcea campionatul Angliei sau al Germaniei. Acolo m-aș fi văzut că aș fi putut să joc.
Gabriel Stan (reporter): De ce, domnule Duckadam fotbalist, de ce nu alt sport? De ce ați ales fotbalul la acea vreme? Mai erau sporturi de performanță care erau destul de sus.
Helmut Duckadam: N-am avut niciodată în gând să mă fac fotbalist sau sportiv. Am făcut-o de plăcere şi, mai apoi, sigur că dacă am avut acea șansă sau am avut și poate puțin talent, așa am fost selecționat la Școala sportivă Gloria mai apoi, am luat-o de jos. Am fost și la Vagonul Arad, am fost la Constructor Arad, Divizia C, mai apoi am promovat la UTA. Deci n-a fost în capul meu, cum încearcă mulți părinți la ora actuală, ca să-l dea pe copil la fotbal ca să-l facă fotbalist. Am și eu o fetiță de 14 ani, a făcut și ea scrimă, dar n-am dat-o la scrimă să ajungă Ana Maria Brânză. Am dat-o la scrimă să facă sport și acum nu mai face, din păcate, scrimă, pentru că am văzut că nu are acea înclinație sau acea ambiție de a ajunge o mare sportivă, dar dacă va merge acum la liceu, probabil la o clasă de handbal și îi va plăcea și o să aibă talent și vrea ea, cu siguranță că o ajut, dar atunci nu s-a pus problema. Atunci trebuia să ai o meserie. Eu am făcut prima dată o școală profesională, de trei ani, frezor-rabotor și, pe lângă asta, am jucat fotbal. Faptul că am ajuns fotbalist n-a fost niciodată în gândul părinților mei.
Gabriel Stan (reporter): Un moment  inedit pe care vi-l aduceți aminte din cariera dumneavoastră, care ar fi?

Helmut Duckadam: Inedit pentru mine, cea mai mare satisfacție a fost câștigarea primului trofeu și acest lucru s-a întâmplat pe Stadionul 23 August, în finalul Cupei României, când am câștigat 2-1 cu Universitatea Craiova. A fost primul meu trofeu câștigat de care m-am bucurat cel mai tare. Sigur că cea mai mare performanță am obținut-o în ’86 la Sevilia, dar primul trofeu nu se uită, ca și prima iubire. Ceva fantastic, nu-mi imaginam niciodată că o să ajung la o echipă, cum mai era Steaua, și să câștig Cupa României. Da, pentru mine a fost un moment extraordinar.
Gabriel Stan (reporter): Dacă ar fi să, nu știu, să vă gândiți la un regret, care ar fi acela din cariera dumneavoastră de sportiv?
Helmut Duckadam: Nu prea am regrete. Sigur, singurul regret, dar nu te poți pune cu soarta, ar fi… mi-aș fi dorit să joc și eu un an, doi în străinătate, nu neapărat pentru bani, că nu cred că banii te fac neapărat fericit, dar mi-ar fi plăcut să joc în Anglia, era pe stilul meu. Mi-aș fi dorit acest lucru. Poate ăsta e singurul regret.
Gabriel Stan (reporter): Domnule Duckadam, pe final, întrebare: dacă n-ați fi avut acele probleme, poate cariera ar fi continuat mult mai mult? Pentru că știm, portarii au o viață lungă în fotbal.
Helmut Duckadam: Da, cu siguranță, dar cu soarta nu te poți pune. Mi-a dat satisfacție viața, am avut și necazuri. Asta e, o luăm viața cum este. Important este să fim mulțumiți cu ceea ce avem, să avem o familie frumoasă lângă noi și cu sănătatea, după 60 de ani, este cum este. Încercăm să o ducem cât mai onorabil mai departe. Din păcate, se simte. Cei care sunt la vârsta asta știu.
Gabriel Stan (reporter): Oare, nu știu, asta se datorează și sportului, pentru că au fost acele, să spunem, zile sau momente grele, și antrenamente și poate clinciuri cu jucători ș.a.m.d.?
Gabriel Stan (reporter): Cu siguranță, pentru că multă lume cu care mă întâlnesc spune: „Domne, dar cum să te doară pe tine genunchii, cum să ai tu proteză la genunchi, cum să aibă Iovan proteză la șold ș.a.m.d., doar ați fost sportivi”. Da, numai că se confundă de multe ori sportul de performanță cu sportul pe care îl face un amator, care aleargă, merge cu bicicleta, să plimbă, merge la bazin. În momentul când faci sportul de performanță, acolo mergi la limite, deci organismul este forțat la limita maximă și atunci sigur că după aia, încet, încet, cedează ba articulațiile, ba oasele ș.a.m.d. Asta este. Din păcate, 80-90% din sportivii care au făcut sport de performanță se confruntă mai târziu cu probleme destul de serioase de sănătate. Din păcate, am o luptă cu greutatea, vorba lui Gabi Balint, am pierdut lupta cu kilogramele. E greu, e greu și de la o anumită vârstă, și ambiția te mai lasă și asta e.
Gabriel Stan (reporter): A fost Helmut Duckadam. Mulțumesc tare mult încă o dată, domnule Duckadam!
Helmut Duckadam: Mulțumesc frumos și vă doresc și vouă toate cele bune și multă sănătate!

Informații din teatrele de operații

Publicat de Gabriel Stan, 31 august 2021, 13:08

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Grupul de luptă din Polonia a fost vizitat zilele trecute de comandantul Corpului Multinațional de Nord-Est, generalul locotenent Sławomir Wojciechowski.

Cu această ocazie, militarii români împreună cu cei americani, britanici și croați au organizat o prezentare de tehnică militară. La această activitate, generalul locotenent Wojciechowski a apreciat activitatea militarilor și a oferit celor mai merituoși moneda structurii pe care o comandă.

Locotenent Mădălina Boboc: Am avut oportunitatea de a expune capabilitățile sistemului anti-aerian Gepard și am putut să evidențiem rolul apărării anti-aeriene în cadrul acestui grup de luptă multinațional.

Pe lângă prezentarea de tehnică, domnul general locotenent a putut vedea Geparzii în acțiune, în cadrul unui exercițiu pe care l-am desfășurat în comun cu Compania de Infanterie, aparținând partenerului american. Misiunea militarilor români a fost de a sprijini antiaerian forțele de manevră pe toatăp durata exercițiului.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Din 30 august și până pe 10 septembrie, în Kosovo se desfășoară un antrenament operațional de nivel doi. Acesta presupune participarea Forțelor de rezervă ale KFOR cu aproape 700 de militari din România, Anglia, Grecia, Italia, Turcia, Albania și Bulgaria.

Scopul antrenamentului este de a executa întreg spectrul de activități specifice dislocării, redislocării și integrării forțelor, cu sarcinile tactice specifice pentru creșterea nivelului de interoperabilitate și a gradului de arăspuns KFOR.

Maior Raluca Popescu: Aceste antrenamente operaționale sunt organizate pe trei niveluri. La nivelul unu se participă cu structura de comandă a batalionului respectiv, inclusiv elemente de logistică sau de comunicații, și reprezentanți din țările participante la aceste antrenamente; iar scopul este de fapt să se execute activități de recunoaștere și să pregătească antrenamentul de nivel doi.

La acest antrenament de nivel doi, la care vom participa și noi, participă cadrul de comandament, comandamentul batalionului și minim o companie de manevră. Iar nivelul trei presupune participarea întregului cadru de comandament și a tuturor companiilor subordonate, undeva la patru companii.

Camelia Stroiu (realizator rubrică): Fregata Regina Maria participă din data de 29 august la exercițiul multinațional Sea Guardian care se va desfășura în Marea Mediterană. Misiunea fregatei în cadrul acestui exercițiu este de a combate traficul ilegal de combustibil și armament și de a preveni fenomenul migraționist.

Comandor Adrian Gobjilă: Fregata Regina Maria se va disloca cu un echipaj de 243 de militari. În premieră, Forțele Navale Române vor avea comanda grupării pe toată durata operațiunii.

Va participa cu o grupă de forțe de operații speciale și un elicopter naval la aceste misiuni. Nava va intra în subordinea Comandamentului Maritim al NATO și va avea în subordine o navă a Forțelor Navale Croate și o serie de alte platforme, atât submarine, cât și aeriene, care ne vor asigura sprijin în îndeplinirea misiunilor pe car ele vom avea de executat.

Un bărbat din Alba Iulia, testat pozitiv pentru COVID-19, a plecat în Anglia!

Publicat de Andra Radu, 25 ianuarie 2021, 17:23 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Un bărbat din Alba Iulia este cercetat de procurori pentru infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor. Acesta plecat în Anglia, cu un avion, fără să aştepte rezultatul testului pentru SARS-CoV-2 şi fără a răspunde apelurilor reprezentanţilor DSP, potrivit unui comunicat transmis de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.

„În data de 16.01.2021, o persoană de sex masculin, cu domiciliul pe raza municipiului Alba Iulia, a primit un rezultat echivoc la un test pentru detectarea coronavirusului Sars-Cov-2, motiv pentru care, în data de 17.01.2021, a fost testat din nou.

În data de 17.01.2021, în jurul orei 17,00 reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Alba au încercat în mod repetat să îl contacteze telefonic, însă nu au reuşit şi i-au comunicat prin e-mail rezultatul pozitiv al testului.

Ulterior, în seara aceleiaşi zile, persoana de sex masculin s-a deplasat la aeroportul din Sibiu şi s-a îmbarcat într-un avion cu destinaţia Anglia”, se menţionează în comunicat.

Bărbatului i s-a întocmit dosar penal având ca obiect săvârşirea infracţiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.

O scurtă istorie a ceaiului

Publicat de Andra Radu, 19 aprilie 2019, 10:33

Fără lichide, omul nu poate supravieţui mai mult de câteva zile. O ceașcă cu ceai delicioasă și relaxantă este binevenită oricând.

Povestea ceaiului se întinde pe o lungă durată de timp, acesta ajungând să se numească băutura regală.

Ceaiul are o importanță mare pentru civilizațiile asiatice și din acest motiv legendele nu lipsesc.

Una dintre ele susține că Împăratul Shennong a descoperit ceaiul în momentul în care acesta stătea la umbra unui copac și bea dintr-un bol cu apă fierbinte. Deodată îi cad din copac două frunze în bol și văzând acesta că apa prinde culoare, curiozitatea îl face să guste. Spre surprinderea lui, apa căpătase un gust revigorant și aromat.

Sursa foto: Andra Radu

O altă legendă spune că fondatorul școlii budiste, Zen, a adormit în fața unui zid după ce a meditat timp de nouă ani. Acest lucru l-a înfuriat și și-a taăat ploapele. Acestea au prins rădăcini și au crescut în tufe de ceai.

Sfârșitul secolului 16 aduce mențiuni care atestă că ceaiul ajunge în Europa, mai precis în Portugalia, însă, olandezii sunt primii care încep importarea acestuia.

La curtea engleză, ceaiul a fost introdus la mijlocul secolului 17 de către prințesa Ecaterina de Braganza în momentul căsătoriei sale cu prințul moștenitor Carol al 2-lea. Din acel moment, ceaiul a devenit un element principal în viața britanicilor până în ziua de azi.

Prelucrarea acestuia are mai multe etape:

1. Veștejirea
2. Rularea
3. Oxidarea( fermentația)
4. Stoparea oxidării
5. Sortarea
6. Modelarea
7. Finisarea
8. Uscarea
9. Învechirea

Sursa foto: Andra Radu

Metoda tradițională este cea manuală însă, mai nou, se folosesc mașinării speciale pentru fiecare etapă. Procedura este una simplă dar trebuie controlată cu atenție pentru a se obține savoarea potrivită.

Avem mai multe tipuri de ceai principalele fiind ceaiul alb, verde, oolong, negru, pu-erh. De asemenea, beneficiile lui sunt multe: îmbunătățește metabolismul, sistemul cardiovascular, nervos, osos, imunitar, ajută la prevenirea diabetului și cancerului.

Prepararea și servirea acestuia se face după mai multe metode:

1. Metoda chinezească
2. Metoda japoneză
3. Metoda marocană
4. Metoda englezească
5. Metoda rusească

Cantitatea de ceai pe care o putem bea într-o zi nu trebuie să depășească 1 litru, iar în cazul celor energizante putem bea cel mult trei căni.

Sursa foto: Andra Radu

În România, ceaiul se bea în cantități mici comparativ cu alte țări din Europa.

Britanicii consumă în medie 2 kg de ceai pe an, românii doar 70 de grame, iar campioni sunt turcii care într-un an consumă peste 3 kg de ceai.

Ceaiul este o băutură importantă a culturii lumii și dacă la început se servea la evenimente sociale, la curtea regală, acum se servește în fiecare zi dacă vrei.

Student în România sau în străinătate? O dilemă!

Publicat de Andra Radu, 10 aprilie 2019, 11:58 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:20

Studenții din România au devenit de-a lungul anilor un grup aparte. Acest grup se împarte în două categorii mari: tinerii născuți în România, care nu știu de ce vin străinii să învețe în țara aceasta, și studenții străini care ajung la Universitățile de la noi.

De asemenea, există o a treia categorie: studenții care au plecat la studii în străinătate pentru un an, doi și s-au întors pentru a continua să studieze în România.

De ce vin studenții străini la Universitățile din România?

În fiecare an, aproape 30.000 de străini vin să înveţe în România. Cât de multă carte pot, pe bani puţini. Nepal, Guineea, Bermude, Zambia, Anglia, Franța, Germania, Suedia, Tunisia, Grecia, Israel, reprezintă țările cu numărul cel mai mare de studenți în România.

Dacă ar fi să facem și un clasament, locul I îl ocupă Tunisia cu peste 1150 de tineri, apoi locul II Israel, cu 1000 de studenți, iar pe locul III se află Franța cu un număr total de 967 de studenți înscriși.

Universităţile româneşti devin tot mai atractive pentru studenţii străini. Motivul este foarte simplu: nivelul de educaţie este ridicat, în timp ce taxele sunt mici, prin comparaţie cu cele din alte state europene.

Cei mai mulţi aleg medicina, dar şi ştiinţele politice, administraţie sau afaceri. Orașele în care găsește cei mai mulți studenți străini sunt Bucureşti, Constanţa, Cluj, Iaşi.

De ce vor studenții români să studieze în altă țară?

Nivelul de trai și condițiile de viață sunt mai ridicate în Occident, iar salariul mediu poate fi și de patru ori mai mare decât în România, conform datelor Eurostat.

Infrastructura, educația și sistemul de sănătate sunt superioare în Europa Occidentală. Drumurile publice și transportul în comun, elementele care fac posibilă cooperarea oamenilor, sunt mult mai bune decât în România. Educația, rămasă cu mult în urmă aici, este valorificată în societățile europene. De asemenea, cei care depun efort pentru a învăța sunt răsplătiți pe măsură mai târziu – salarii bune, status social, recunoașterea performanței.

Cetățenii și rezidenții sunt tratați cu respect de instituțiile publice. Încrederea și respectul sunt doi piloni esențiali pe care o societate civilizată se sprijină. Atunci când instituțiile publice nu operează în interesul cetățenilor, ci în interesul birocrației și al decidenților politici, sistemul public nu mai este funcțional, iar de acest fapt suferă cetățenii.

Atunci, dacă studenții români doresc să plece să studieze în străinătate, de ce nu o fac?!

Răspunul la această întrebare variază, fiecare tânăr având diferite motive. Unul dintre obstacole ar putea fi lipsa banilor. Altul, deși doresc acest lucru, nu pot pentru că rădăcinile lor sunt atât de puternice prinse în solul românesc, încât cred că nu vor face față unui mediu atât de diferit față de cel din țara lor.

Acest subiect este atât de complex pentru că vorbim despre oameni, dorințe, sentimente. Fiecare are motivul lui, fie că pleacă, fie că rămân.

Acest subiect poate fi dezbătut la nesfârșit, însă astăzi ne oprim aici.

Junioarele României luptă pentru titlul european

Publicat de Andrei Cretoiu, 14 iulie 2015, 10:45

Echipa feminină de tenis de masă a României va lupta astăzi pentru medaliile de aur, în proba pe echipe, la Campionatele Europene de juniori şi cadeţi, care se desfăşoară în Bratislava (Slovacia). Adina Diaconu şi compania au trecut, ieri, în două dispute de 5 seturi de Anglia şi Rusia, în ultima partidă revenind de la 0-2.

„Tricolorele” pregătite de Petre Arnăutu au avut ieri o zi plină, cu meciuri în „optimile” şi „sferturile” competiţiei. Jucătoarea legitimată la ACS Dumbrăviţa, Adina Diaconu, şi colegele sale au reuşit să se impună de fiecare dată cu 3-2. Mai întâi au trecut de Anglia, iar apoi au depășit Rusia, dar după ce adversarele au condus cu 2-0. Adina Diaconu a reușit să aducă, pentru România, câte un punct în fiecare partidă.

Astăzi, la ora 18:00, ora României, este programată finala mare a competiției, între România și Belarus.