Comisia Europeană şi-a publicat nu demult raportul anual privind acţiunile vamale pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală
Publicat de Stefania Grigore, 8 august 2014, 13:04
Conform acestuia, în 2013 au fost reţinute aproape 36 de milioane de articole suspectate de a fi contrafăcute. Cifrele indică o uşoară scădere faţă de anii precedenţi însă valoarea totală a mărfurilor interceptate nu este deloc neglijabilă: depăşeşte 760 de milioane de euro!
Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală este o preocupare fundamentală a Uniunii Europene, constituind o premisă a creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă.
Respectarea acestor drepturi nu este impusă doar de raţiuni economice, ci şi de considerente legate de sănătatea sau siguranţa consumatorului, având în vedere că anumite produse contrafăcute, cum ar fi cele alimentare, medicamentele, cosmeticele sau jucăriile pot reprezenta un pericol real.
Algirdas Šemeta, comisar european pentru impozitare, vamă, audit şi luptă antifraudă:
„Falsificatorii dau dovadă de multă inventivitate pentru a exploata creativitatea altora.
Consumatorii sunt şi ei din ce în ce mai conştienţi de faptul că achiziţionând produse contrafăcute, sub orice standarde, nu beneficiază de nici o garanţie în situaţia în care ceva nu merge bine.”
Autorităţile vamale au un rol extrem de important în reţinerea mărfurilor contrafăcute la graniţele Uniunii Europene.
Conform celui mai recent raport, în fruntea topului bunurilor reţinute de vameşii europeni s-au plasat articolele de îmbrăcăminte (12,33%), articole diverse cum ar fi insecticide, detergenţi, becuri şi baterii într-un procent total de 11,13% şi medicamente contrafăcute de genul pastilelor pentru slăbit, Viagra sau chiar antibiotice, într-o proporţie 10,10%. În majoritatea cazurilor, respectiv 72%, bunurile reţinute au fost expediate prin colet poştal sau servicii de curierat rapid.
Algirdas Šemeta:
„Bunurile intră pe teritoriul Uniunii Europene în colete mai mici dar în număr mai mare, ceea ce solicită şi mai mult organele de control. Fenomenul este legat de dezvoltarea comerţului on-line. Un simplu click pe butonul „cumpăr” ne aduce bunurile dorite la uşă. Dezvoltarea sectorului on-line a deschis totodată o nouă cale de distribuire a produselor contrafăcute. Aceste mărfuri pot fi de o calitate proastă sau chiar periculoase!”
În ceea ce priveşte sursele, 66% din mărfurile suspecte provin din China. Grecia este şi ea o sursă importantă de bunuri contrafăcute, aproape 6% din totalul articolelor reţinute fiind expediate de aici.
Ce se întâmplă cu mărfurile suspecte?
Mai mult de 90% au fost fie distruse fie au făcut obiectul unor acţiuni în justiţie pentru stabilirea încălcării dreptului de proprietate intelectuală.
Posesorii acestor drepturi pentru un produs anume pot de altfel sesiza autorităţile vamale în situaţia existenţei unor suspiciuni de fals. Comisia Europeană împreună cu autorităţile statelor membre a elaborat un manual privind procedurile necesare. Între 2007 şi 2013 numărul firmelor care au înaintat astfel de sesizări a crescut de la aproximativ 10.000 la aproape 27.000, semn al strânsei cooperări între sectorul privat şi autorităţile vamale.
