Constantin Brâncuşi – 144 de ani de la naşterea sculptorului!

Publicat de Andra Radu, 19 februarie 2020, 12:08 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:19

Astăzi se împlinesc 144 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi. Considerat un monument al conştiinţei artei moderne, Brâncuşi a oglindit, pornind de la obârşia sa ţărănească, tradiţiile, miturile şi magia artei populare româneşti, împletite cu viziunea asupra vieţii care îi era influenţată atât de Platon cât şi de concepţia filosofilor orientali.

Este considerat un inovator fiindcă a eliberat sculptura de imitaţia mecanică a naturii, exprimând esenţa lucrurilor, dinamismul formelor, combinând în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.

Anul 2016, în care am marcat 140 de ani de la naşterea sculptorului, a fost declarat, România, „Anul Brâncuşi”.

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa. Deşi familia sa era avută, Brâncuşi alege să ducă o viaţă modestă, care avea să îi influenţeze puternic viziunea artistică ulterioară. Pentru a urma cursurile instituţiei de învăţământ, Brâncuşi învaţă singur să scrie şi să citească.

În anul 1896, Brâncuşi iese prima dată din ţară şi merge la Viena, unde se angajează ca cioplitor în lemn, pentru a-şi putea susţine financiar şederea. Este un moment care avea să influenţeze puternic viaţa sa artistică ulterioară.

În anul 1898, este admis la Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la Bucureşti, dar pentru a putea să participe la cursuri este obligat să-şi vândă partea de moştenire de la Hobiţa unuia dintre fraţi.

În primul an al studenției, lucrarea sa „Bustul lui Vitellius” obţine „menţiune onorabilă”, în anul 1900 obţine prima medalie de bronz pentru realizarea unui bust după un model antic – „Capul lui Laocoon“. Un an mai târziu lucrarea „Studiu” câştigă medalia de argint, iar în 1902, primeşte medalia de bronz pentru „Ecorşeu”.

În anul 1903 primeşte prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, rămas până astăzi singurul monument public din Bucureşti al lui Brâncuşi.

În 1908 Brâncuşi sculptează „Sărutul“, iar în anul 1909, Brâncuşi îşi inaugurează un atelier, în Paris, pe strada Montparnasse, care avea să fie vizitat de mai toţi marii artişti ai vremii care îi deveniseră prieteni: Amedeo Modigliani, Guillaume Apollinaire, Fernand Léger, Marcel Duchamp, Henri Matisse sau Erik Satie.

Brâncuşi sculptează prima versiune a „Coloanei Infinitului”, în anul 1918.

La 22 septembrie 1931,Brâncuşi primeşte din partea statului român ordinul „Meritul Cultural”.

În anii 1937 – 1938, Brâncuşi revine în România pentru inaugurarea a trei lucrări în grădina publică din Târgu Jiu – „Coloana Infinitului“, „Poarta sărutului“ şi „Masa tăcerii“, realizate cu piatră obţinută de la carierele de la Pietroasa, Ruşchiţa şi Baciu.

La 16 martie 1957 Constantin Brâncuşi moare şi este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Muzeul de Artă Modernă din Paris adăposteşte atelierul integral al lui Constantin Brâncuşi, obiectele prezentate dezvăluind drumul artistic de la Hobiţa către centrul universului artistic.

În Capitală şi în ţară au loc manifestări speciale. La Târgu Jiu se va deschide Muzeul Naţional Constantin Brâncuşi.

Ziua Brâncuşi va fi marcată şi la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, care, astăzi, va putea fi vizitat gratuit. În această seară, în curtea Palatului Regal va avea loc un spectacol de proiecţii cu holograme.