Cristian Niculescu: Lumina lui Hristos luminează tuturor. Unii văd această lumină, alții o văd mai puțin, dar cert este că peste toți ea se revarsă și este lucrătoare.

Preotul militar al Brigăzii 30 Gardă, părintele Cristian Niculescu, vorbește despre simbolurile și semnificațiile sărbătorilor Pascale, în interviul realizat de Cătălina Țăruș.

Publicat de Gabriel Stan, 13 aprilie 2026, 16:50

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Părinte, atât de mult am așteptat această sărbătoare a Învierii Domnului.

Ce înseamnă această biruință a vieții asupra morții pentru noi, românii, pentru militari, pentru toți care așteptăm atât de mult această sărbătoare?

Cristian Niculescu: Această urare, atât de simplă, dar atât de încărcată în semnificații, „Hristos a Înviat” / „Adevărat a Înviat”, reprezintă o mărturisire de credință, totodată o urare. Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a întrupat, a venit pe pământ, a luat trupul omenesc asemenea nouă, afară de păcat, pentru ca din interiorul firii umane să restaureze chipul lui Dumnezeu care a fost pervertit prin căderea părinților Adam și Eva în păcatul neascultării, astfel încât nu din exterior, ci din interiorul firii sau naturii umane.

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a arătat puterea sa cea dumnezeiască înviind din morți, dar a ajuns la înviere trecând prin tot ceea ce înseamnă calvarul jertfelnic și manifestarea iubirii sale de oameni, iubire jertfelnică o numim noi.

Adică, în termeni bisericești, această perioadă se numește perioada Triodului, o perioadă premergătoare Sfintei Învieri, care durează 10 săptămâni. Iată că și noi am înțeles să-L urmăm pe Mântuitorul nostru Hristos, să fim alături de El, deci prin jertfă și prin pregătire am ajuns la Înviere.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Avem Lumina Învierii.

Cristian Niculescu: Pe de o parte, vorbim de lumina materială, atunci când preotul anunță pe credincioșii prezenți „veniți de primiți Lumină”, este lumina de la lumânare, pe care fiecare o luăm și o ducem și acasă.

De mai mare importanță este însemnătatea spirituală. Lumina Dumnezeirii, Lumina Divină, Lumina Necreată.

Știți că militarii brigăzii asigură paza permanentă la Mormântul Ostașului Necunoscut, acolo unde în permanență arde acea făclie, acea torță care semnifică vocația jertfelnică a poporului român.

Deci aceasta este Lumina de Înviere, Lumina Lui Hristos, care luminează tuturor.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Există vreo legătură între jertfa de pe cruce și sacrificiul pentru patrie?

Cristian Niculescu: Da, este o legătură, cum să spun, firească și naturală, ființială, ontologică. Să nu uităm că, dacă privim în istoria noastră atât de zbuciumată a poporului român, vom observa că din totdeauna a fost prezentă această vocație jertfelnică, după cuvântul Mântuitorului care spune că n-ar putea avea cineva o dragoste mai mare decât să-și pună viața pentru semenul său. Noi am apărut în istorie în calitate de creștini.

Și îmi place să cred și totdeauna spun și militarilor că ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu ca toate aceste virtuți, valori morale, principii etice sunt deopotrivă românești, creștinești și ostășești.

Nu există deosebire, astfel încât a fi un bun român implică a fi un bun creştin, a fi un bun militar, aceea de a păstra toate valorile şi principiile morale pe care noi le ştim şi le cultivăm. Ontologic, fiinţial sau natural, purtăm în noi chipul lui Dumnezeu, pe care avem datoria să-l ducem spre asemănarea cu Dumnezeu.

Ce este chipul lui Dumnezeu pe care îl avem ontologic fiecare? Reprezintă cele trei însuşiri: raţiune, voinţă şi sentiment sau afectivitate. Şi acest chip al lui Dumnezeu avem datoria să-l cultivăm ca să devenim şi noi asemenea lui Dumnezeu, fii după Har, după Harul Său.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Sunteţi preotul unei unităţi de elită din Armata României, Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

Cum se împleteşte rigoarea gărzii cu smerenia pe care o afişează militarul atunci când, poate, vine să se confeseze, să-şi mărturisească păcatele, pentru că este şi el om dincolo de uniformă?

Cristian Niculescu: Misiunile pe care militarii brigăzii le desfăşoară sunt la cel mai înalt nivel și presupun o pregătire pe lângă instrucția propriu-zisă de care vă spuneam și multe alte lucruri care nu pot părea niciun fel secundare, stăpânire de sine, și în spatele vestonului se ascunde o inimă, este prezent un suflet, sunt prezente frământări, griji, provocări, realizări, eșecuri.

Dar rigoarea aceasta militară vă spun că se observă în comportament, așa cum încercăm și noi să insuflăm, pentru că așa cum știm cu toții, creștinul nu este creștin doar un anumit timp pe zi sau pe lună sau pe an, așa cum și militarul nu se rezumă la statutul de militar doar la orele de program, ci în permanență rămâne această calitate de creștin și de militar în permanență.

Încercăm să depășim tot felul de ispite, de greutăți, încercări, provocări, cu ajutorul bunului Dumnezeu, prin sfaturi și cu convorbiri duhovnicești, încercăm să insuflăm militarilor conștiința faptului că nu sunt doar simpli purtători de uniformă, un bun militar trebuie să aibă un statut moral de excepție, așa cum avem noi moștenit din vechime.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Dumneavoastră purtați practic două uniforme.

Cristian Niculescu: Așa este. Elementul, să spun, ce ține de biserică este strâns unit cu elementul militar. Viața militarului este ca viața creștinului, viața creștinului este ca viața militarului.

Instituțiile pe care noi le unim sunt asemănătoare, ele au în vedere în esență binele comun, binele social, pacea pe care, mai ales în zilele noastre, o prețuim și ne-o dorim cu atât mai mult.

Când spui cuvântul pace presupune liniște și tot ceea ce înseamnă starea de normalitate. Acesta este demersul nostru, de a pune în practică însușirile care caracterizează atât biserica, cât și armata, care, am spus, sunt complementare și se întrepătrund.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Un mesaj pentru toți militarii, pentru toți românii care cred sau poate nu cred în Dumnezeu, ce îi îndemnați?

Cristian Niculescu: Lumina lui Hristos luminează tuturor. Unii văd această lumină, alții o văd mai puțin, dar cert este că peste toți ea se revarsă și este lucrătoare.

În primul rând, urare de pace, pace sufletească, pace socială, pace între popoare, între etnii, între națiunii, să fie bine, cum spunem noi…

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Să ne fie bine tuturor.

Cristian Niculescu: Exact.

Cătălina Țăruș (realizator rubrică): Că dacă este bine, cumva, avem și noi acea stare de bine și ne bucurăm de ea.

Cristian Niculescu: Da, aşa este. Să nu lăsăm să treacă zilele și anii vieții noastre, să se scurgă fără a rodi din punct de vedere moral, etic și spiritual și să le punem în suflet și să le aplicăm în viața de zi cu zi, spre slava lui Dumnezeu și spre mântuirea sufletelor noastre, cu pace, cu bucurie, cu credință, cu nădejde și cu liniște.