Ileana Rotaru: Sunt foarte multe lucruri care ne înfurie, care ne enervează și reacționăm ca atare, mai ales în spațiul online. Pe de o parte suntem cu toții vinovați și în același timp, cu toții victime a unei forme de influențare malignă din acest război hibrid
La Interviul săptămânii, invitata lui Constantin Herțanu este conferențiar universitar Ileana Rotaru, de la Universitatea de Vest din Timișoara. Domnia sa ne face o scurtă radiografie a socialului românesc, mai cu seamă rezultat al unor sondaje de opinie, apărute în partea a doua a acestui an.
Publicat de Gabriel Stan, 29 decembrie 2025, 18:35
Constantin Herțanu (realizator rubrică): bine v-am regăsit la Jurnal Militar.
Ileana Rotaru: Mulțumesc frumos pentru invitație și într-adevăr, bine v-am regăsit la rândul meu.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Iată, 2026 bate la ușă. Am să vă rog să aruncăm așa, o privire în urmă, în anul pe care suntem gata să-l încheiem și aș începe prin a scoate în fața ascultătorilor noștri un sondaj CURS – Omnibus, național din septembrie 2025, în care armata și pompieri, alături de biserică, sunt în topul instituțiilor în care românii au cea mai mare încredere.
Cum ar trebui să privim? Armata rămâne în top și o să vin cu o întrebare imediat după ce vă aflu părerea și să vedem dacă mai stă în picioare.
Ileana Rotaru: Da, din punctul acesta de vedere, au fost într-adevăr mai multe cercetări care au fost realizate anul acesta, în 2025, pe diferite teme.
Să nu uităm că anul 2025 a continuat să fie un an electoral în România, cu destul de multe emoții și cu destul de multe elemente care ne-au ținut cu sufletul la gură ca urmare a războiului hibrid, care se derulează destul de intens atât în România, cât și în Republica Moldova, dar și în alte state ale Uniunii Europene.
Din punctul de vedere al acestei cercetări pe care ați menționat-o mai devreme, rămâne o constantă încrederea românilor, la modul general, în aceste instituții, deci o înclinație către instituții de putere, instituții de forță care să legitimeze o siguranță care nu prea mai este percepută din punctul acesta de vedere, o stabilitate care nu mai este percepută ca un fundament al societății românești.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Și, dacă mergem mai departe ce spuneam anterior, un sondaj ulterior al Avangard, făcut în luna octombrie, arată că, mă uit pe cifre, aproape jumătate din români consideră că, Armata Română nu ar rezista timp de 48 de ore în cazul unui atac, arată acest sondaj.
Și, totodată, 58% cred că pericolul ca Rusia să atace intenționat România este foarte mic sau aproape inexistent. Dacă ar fi să mai punem niște paie pe foc și o să vă rog să-mi răspundeți, doar 43% din cei chestionați, intervievați consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu ar fi o idee bună.
Ileana Rotaru: Da, cum am spus, sunt foarte multe cercetări care au fost derulate anul acesta în România, în 2025.
Constantele pe care eu le remarc alături de alți experți din domeniu se referă la, eu știu, aceste atacuri până la urmă, aceste elemente care încearcă să destabilizeze, pe de o parte, încrederea oamenilor în instituțiile publice, pe de altă parte, practic manifestă această extenuare, dacă vreți, oboseală socială, economică, informațională la care oamenii sunt supuși.
Ce trebuie să înțelegem noi din aceste cercetări care se derulează și care sunt binevenite cu datele pe care le pot extrage de la nivelul societății în spațiul public este acesta că până la urmă ele măsoară opinia publică și această opinie publică nu poate să fie discutată la modul general. Da.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Și pentru totdeauna. Da.
Ileana Rotaru: Exact și pentru totdeauna. Și exact cum ne uităm la vreme, da, aceasta trebuie și aceste date trebuie înțelese și raportate la un anumit context în care el au fost prinse, din care ele au fost colectate.
Așa cum meteorologic nu discută la modul general despre vreme, despre timp și așa mai departe, acestea de fapt nu le putem înțelege dacă nu suntem atenți la detalii, nu explicăm condițiile în care au fost făcute, nu explicăm sau nu înțelegem locul și timpul și de ce nu, chiar și scopul pentru care au fost realizate.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Percepția populației cu privire la regimul comunist. O să ajungem la acele repere ale nostalgiei încadrate atât de bine într-un sondaj, dacă nu mă înșel, la mijlocul anului iunie-iulie de către Inscop.
Ileana Rotaru: Această cercetare, care a fost solicitată de către Institutul Edelweiss din România și realizată într-adevăr de casa de sondare Inscop pe care ați menționat-o și dumneavoastră, într-adevăr, a produs foarte multe valuri în spațiul public de la noi și vreau să menționez că, de fapt, nu este singura cercetare.
Au mai fost făcute astfel de cercetări și în anii anteriori, dacă îmi aduc bine aminte 2015-2016 de alți colegi sociologi, toate aceste date, de fapt, trebuie interpretate foarte, foarte atent, pentru că această nostalgie față de comunism, cum a fost preluat în spațiul public și a fost intens dezbătută, este un concept până la urmă destul de vag, în sensul în care, pe de o parte, avem elemente care țin de o anumită valorizare a memoriei din tinerețe, pentru unii sau pentru alții, o poveste pe care o au auzit-o de la diferiți membri ai familiei sau prieteni și așa mai departe, sau din alte surse de informare, dar pe de altă parte, trebuie să înțelegem foarte clar la ce anume se referă această nostalgie față de comunist.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): Urmăream zilele trecute o emisiune în care punctul central al dezbaterii se învârtea în jurul întrebării cine este vinovatul, rușii, educația, justiția și așa mai departe. Tot felul de răspunsuri.
Este foarte adevărat că putem privi în societatea românească și vedem că există anumite convulsii și la această oră și la acest final de an.
Dacă ar fi să dați un răspuns așa direct, acum, ce ați spune, care ar fi vinovatul pentru ce se întâmplă în societatea românească astăzi? Care ar fi răspunsul dumneavoastră.
Ileana Rotaru: Vinovatul? Fără să fiu, eu știu, romantică în exprimare sau metaforică, până la urmă suntem noi toți și fiecare ca persoană și în același timp suntem cu toții nevinovați.
Pentru că sunt mai multe variabile, mai mulți factori care duc către această stare, de cum ați numit-o dumneavoastră, de vinovăție, de culpabilizare generală.
De asta, din punctul meu de vedere, ar trebui să ținem cont și, iată, o să facă o metaforă și o să aduc în discuție cuvântul anului care a fost desemnat de Dicționarul Oxford pentru 2025.
Acest “rage bait” această momeală, acest clic bate pentru furie și indignare. Sunt foarte multe lucruri care ne înfurie, care ne enervează, reacționăm ca atare, mai ales în spațiul online. Lucrurile acestea, de fapt, sunt parte și de asta spun că suntem, pe de o parte, cu toții vinovați și în același timp, cu toții victime, sunt parte a unei forme de influențare malignă din acest război hibrid.
Constantin Herțanu (realizator rubrică): La mulți ani tuturor. Reamintesc ascultătorilor noștri că a fost alături de noi, prin telefon, doamna conferențiar universitar Ileana Rotaru de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vă mulțumim încă o dată. La mulți ani.
Ileana Rotaru: Vă mulțumesc și eu și mult succes în tot ceea ce faceți și multă, multă liniște în primul și în primul rând. Și să fie pace. Asta e cel mai important să ajungem acolo.
