Dr. Emil Boboiescu: De cât ori vă veți uita la Drapelul Național, imaginați-vă că acesta este reprezentantul nostru al tuturor!

Ziua Drapelului Național al României este sărbătorită în fiecare an pe 26 iunie. 🇷🇴 Această zi simbolizează respectul și atașamentul față de unul dintre cele mai importante simboluri naționale, tricolorul cu ale sale culori: albastru, galben și roșu. Drapelul României reprezintă unitatea, suveranitatea și identitatea națională. Cele trei culori au fost folosite de-a lungul istoriei în momente-cheie, cum ar fi Revoluția de la 1848 sau Marea Unire din 1918. 🇷🇴 Pe 26 iunie, în toată țara au avut loc ceremonii militare, culturale și religioase dedicate acestui simbol. Este o zi în care românii au fost invitați să reflecteze la valorile naționale și la istoria pe care drapelul o întruchipează. În această săptămână, Gabriel Stan a stat de vorbă cu istoricul dr. Emil Boboescu, muzeograf la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” despre istoria drapelului, importanța acestei zile și simbolistica sa.

Publicat de Gabriel Stan, 30 iunie 2025, 16:51

Dr. Emil Boboiescu: Povestea Tricolorului Românesc este una, la prima vedere, simplă, însă ea are mai multe aspecte, am putea spune noi, complexe. Noi sărbătorim Ziua Drapelulului pe 26 iunie, pentru că la 14 pe 26 iulie 1848, Guvernul Provizoriu al Țării românești, ca prim al său decret, hotărăște că Drapelul țării vorbim, cum ziceam mai devreme, de Țara Românească, să fie drapelul albastru, galben și roșu.

Deci pentru prima dată avem așezarea culorilor în ordinea pe care noi o înțelegem astăzi, așa cum este ea consfințită din Constituția care se află în vigoare în acest moment, însă la momentul respectiv decretul nu stipula și modul în care se transpun culorile. Până la momentul acela existau Drapele tricolore, însă acestea erau cu culorile dispuse în mod orizontal. Din acest motiv, cele câteva Drapele pe care le avem până în prezent păstrate, vorbim de un drapel de gardă națională, de gardă civică, cum se va numi ea mai târziu, sunt cu culorile orizontale, însa într-adevăr au albastrul ca prima culoare, după aceea galbenul la mijloc și roșul jos. Din acest motiv a fost nevoie ca o lună mai târziu, în decretul Guvernului Provizoriu numărul 252 din 13 stil vechi pe 25 stil nou, iulie 1848, să se facă stipulația cum că Drapelul este cu culorile dispuse vertical, adică cu albastrul la lance, cu galbenul la mijloc și cu roșul la zbor, așa cum se definez ele în vexilologie.

Tradiția culorilor acestea pentru România, pentru Țara Românească și pentru românitate în genere, este însă mai veche. Există anumiți oameni de știință care spun faptul că putem vorbi de o folosire a acestor culori din epoca antică. Avem deja în Epoca Medievală pentru stemele sau steagurile utilizate de către Principatele Românești.

O serie de combinații ale acestor culori, iar ca una dintre cele mai vechi piese vechi silologice care sunt chiar păstrate în Muzeul Militar Național care sunt lucrate în aceste trei culori, albastrul, galben și roșu, este o parte, cum îi spunem noi, interesantă a Drapelului Tudor Vladimirescu, deci din anul 1821, și anume ciucurii acestui Drapel, care sunt realizați în aceste 3 culori, în albastru, galben și roșu, în diverse combinații de țesătură. Însă, culorile tricolore încep să fie folosite din epoca modernă, de la un moment mai devreme.

Vorbim, în primul rând, de primele Drapele care sunt date oștirii Țării Românești, începând cu anul 1834, pentru că de la 1830 avem primele unități moderne create în principatele Moldovei și ale Țărei Româneşti, Drapele care vor avea culorile roșu, galben și albastru dispuse orizontal.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Unii spun că simbolurile naționale își pierd de relevanță într-o lume globalizată. Ce rol mai are Drapelul astăzi în opinia dumneavoastră?

Dr. Emil Boboiescu: Drapelul național este o identificare națională. În momentul în care ne identificăm cu echipa de fotbal la României, folosim tricolorul. În momentrul în care mergem în misiuni internaționale și ne identificăm cu tricolorul portat la Vesta Tactică sau pe mâneca stânga a bluzei tactice sau a vestonului, iarăși ne identificăm cu țara.

Suntem olimpici naționali la matematică, avem pe masa unde ni se acordă premiul sau unde participăm la competiție, avem un mic fanion tricolor. Deci, din punctul meu de vedere, identificarea aceasta cu tricolorul este oarecum, sau trece deja în subliminal. Este un element care oricum se regăsește, este un identificant național.

Cred că trece dincolo într-o oarecare măsură de opiniile unuia sau altuia, iar în lume globalistă, cum ați spus dumneavoastră mai devreme.

Vorbim totuși de nevoia oamenilor de identitate iar atunci când ne aflăm într-un loc în care se află toate semințiile pământului Și dorim să arătăm că suntem români vom folosi simbolul național Tricolorul de stat, Stema de stat sau Tricolorul național, Stema națională ca să ne referim mai corect și așa mai departe.

Gabriel Stan (realizator rubrică): Oare generațiile actuale de tineri în general mai cunosc sau ar trebui să știe aceste semnificații? Ar trebui sa le mai introducem poate în programa școlară, să-i obișnuim puțin cu simbolistica drapelului național, poate și a imnului, că o să urmeze și pentru Imn o sărbătoare.

Dr. Emil Boboiescu: Din punctul meu de vedere, este normal ca aceste lucruri să se cunoască. Modul în care ar treburi însă să se facă, ar trebue unul în care tinerilor minți să li se explice, nu într-un mod acela în care un profesor stă la catedră și devine plictisitor, vorbesc de profesorii de istorie, că asta am terminat, în care vorbește magister dixit și nu se mai termină și o ține langa într-o cronologie. Nu. Pentru că așa copilul nu achesează.

Pur și simplu o ia ca atare, o învață mecanic și o uită după ce l-a ascultat profesorul la oră și n-am făcut nimic.

Modul în care ar trebui aceste lucruri însă să se fac ar fi astfel încât să se și înțeleagă, cum vă spuneam mai departe, cum s-a ajuns la aceste culori, faptul că ele au o tradiție și noi le folosim astăzi tocmai pentru că arată ce am fost noi.

Aceste Drapele fiind folosite în cazul militar, vorbim, și în epoca principiului Alexandru Ioan Cuza, a Unirii Principatelor, în vremea Războiului de Independență, a Primului Răzbui Mondial, a celui de-al doilea Răzbai Mondial, chiar și cu stema păstrată, aceste culori se vor regăsi și în epoca Socialistă și după aceea se regăsesc și în epoca actuală.

Deci este normal ca oricine dorește să-și cunoască cât de cât națiunea și trecutul să facă această referire, însă modul în care aceasta trebuie făcută, adresarea, din punctul meu de vedere, trebuie facută astfel încât tânăra generație să și poată achesa cât de cât, să și poate înțelege și într-o oarecare măsură identifica cu aceste culori.

Gabriel Stan (realizator rubrică): În final, un mesaj pentru ascultătorii noștri.

Dr. Emil Boboiescu: Dragi ascultători, de cât ori vă veți uita la Drapelul Național, imaginați-vă că acesta este reprezentantul nostru al tuturor și, bineînțeles, pentru că trebuie să fim și un pic geambași, vă așteptăm la Muzeul Militar Național de miercuri până duminică. Programul de vară începe la ora 10 și se încheie la ora 18, cu ultima intrare la orele 16.