Vasile Dîncu: Aici trebuie să cheltuim noi banii în viitor – omul este cea mai importantă armă

Publicat de Gabriel Stan, 25 iulie 2022, 12:28

Pe 23 iulie 2022 a fost Ziua Presei Militare, iar cu acest prilej ministrul apărării, Vasile Dîncu, a acordat un interviu exclusiv jurnaliștilor din redacțiile militare de radio, televiziune și presa scrisă, interviu care a apărut deja în „Observatorul militar”, din care noi am selectat, la „Subiectul săptămânii”, o parte referitoare la controversa asocierii pensiilor militare cu pensiile speciale. Interviul a fost realizat de Cristian Dumitrașcu.

Cristian Dumitrașcu: Ați avut o declarație, cred că unică în ultimii 20 de ani, chiar săptămâna trecută la un post de televiziune, în care v-ați referit la pensiile militare.

Este important aspectul acesta, ca și acela al salarizării de la baza carierei, al faptului că diferența dintre sistemul nostru vestic, NATO, și cel estic, pe care tocmai îl vedem la treabă, este tocmai ăsta, că omul este central și important și că NATO pune preț pe calitatea omului, dar și pe nevoia lui și pe proiecția și perspectiva lui de carieră.

Ați afirmat că pensiile militare nu sunt pensii speciale și aș vrea să ne explicați, și pentru ascultătorii de la Radio România, dar și pentru publicul celorlalte domenii, pentru Televiziunea Română și pentru „Observatorul Militar”, pentru că este în spațiul public o dezbatere care pe noi ne dezavantajează: pensiile nesimțite, pensiile speciale, care, de fapt, nu sunt totuna cu pensiile militare.

Vasile Dîncu: Acest câmp de dezbatere care s-a deschis acum sigur că poate fi valorificat populist împotriva Armatei României.

Există mai multe perioade în istoria celor 30 de ani în care Armata României a fost atacată, de cele mai multe ori a fost atacată pe nedrept, ajungându-se ca anumite elemente de singularitate să fie trecute ca fiind fapte generale.

Este inacceptabil ca pensiile militare să fie considerate pensii speciale. Pensiile militare sunt pensii de stat, sunt pensii ocupaționale, nu au legătură cu conceptul nostru de pensii speciale.

Avem în interior un proiect și mai multe chiar viziuni despre cum ar trebui modernizat sistemul de pensii, inclusiv pensiile militare. Dar nu așa, pornind de la un concept care asociază pensiile militare cu pensiile speciale.

Avem, în acest moment, în Parlament, un proiect de modificare a Legii 223 din 2015, în care trebuie să eliminăm inechitățile dintre pensiile militare. Acesta este primul element esențial, după părerea mea, în modernizarea sistemului de pensii.

Să creăm un sistem de pensii echitabil, nu prin plafonarea pensiilor, nu prin tăierea acestora, ci un sistem în care pe cei care au fost nedreptățiți în ultimii ani să îi putem aduce la un sistem normal, la un sistem predictibil.

Mai este un lucru aici care mi se pare foarte important: și noi, managementul Ministerului Apărării Naționale, considerăm că nu este normal să existe pensii mai mari decât salariile. Poate că s-a întâmplat în mai multe sisteme, dar evident că nu putem accepta din start această idee fantasmagorică de a reforma și de a bloca pensiile militare, de a le plafona.

O să mergem la Bruxelles, dacă este cazul, i-am spus ministrului muncii, o să avem o întâlnire cu domnia sa, i-am explicat că ne ducem și noi la Bruxelles, explicăm că există pensii militare de tipul celor din România în foarte multe țări din Europa, în țări NATO există peste tot sisteme.

Apoi, dincolo de asta, vreau să spun un lucru care este important și trebuie să-l țină minte cei care vor facă politică așa pe principii aleatorii, să zicem, sistemele de pensii fac parte din elementele de suveranitate ale unei națiuni și nu pot fi dictate de nicăieri. Și nimeni nu are dreptul, ca politician, să ne luăm angajamentul de a aplica, în aceste domenii de suveranitate națională, soluții arbitrare, pe care ni le propun niște funcționari de la Bruxelles.

Am văzut că punctul de referință, PNRR, a fost un studiu făcut de o echipă de doi cercetători și care au arătat aspectele legate de cum am putea noi să modificăm pensiile speciale în România.

Pensiile militare trebuie să meargă mai departe, sunt elemente pe care statul român le-a stabilit ca recunoștință pentru privațiunile pe care le resimte un militar și el trebuie să facă parte din elementul de previzibilitate. Când ai intrat în liceul militar, trebuie să știi că o să ai, pe parcurs, tot felul de privațiuni.

Nu o să ai un domiciliu fix, trebuie să faci mobilitate militară, nu o să poți face parte din anumite organizații, nu poți să faci afaceri, ți-e îngrădită foarte mult libertatea. Prețul acestei libertăți îngrădite trebuie să fie o previzibilitate pe care statul român ți-o asigură, pentru că ești element important al statului.

Asta face orice țară civilizată cu funcționarii ei, cu elementele fundamentale ale statului, așa cum este Armata României și, sigur, poliția, jandarmeria și alte funcțiuni sociale importante.

Cristian Dumitrașcu:: Credeți că opinia publică ar trebui să știe, mai clar, atunci când apăreți dumneavoastră sau oficiali ai statului român, să știe și mai exact ce înseamnă în cuantum, pentru că se spune pensii speciale, păi, una este pensia specială a unui procuror, care este de 10 ori mai mare decât a unui subofițer în armată, astea nu se spun.

Vasile Dîncu: Noi nu am vrut să facem o publicitate prea mare pentru că, știți, o parte din informații sunt informații clasificate. Dar, pe de altă parte, vreau să vă spun asta, cu o ușoară jenă pentru întreaga clasă politică din România, atunci când a trebuit să dau publicității, de exemplu, date despre pensia minimă sau pensia medie a militarilor mi-a fost ușor rușine.

Pentru că îi voi demoraliza și pe cei care vor să vină în sistem, vrem să-i așteptăm cu un alt regim, protector cu adevărat. Deci, ce se întâmplă acum, pensia comunicată de noi oficial, pensia militară minimă este de 1.052 de lei. Avem media pensiilor undeva la 3.000, dar o medie se compune din foarte multe, din zeci de mii de pensii foarte mici, care se află sub 2.500, pe care noi le-am crescut cu 10 %, cele sub 2.500.

Avem aproape un sfert din pensii care se află la această limită de supraviețuire, care necesită un plus social. Sigur că în mediile noastre, pensiile magistraților militari, de exemplu, ridică foarte mult media.

O să ne uităm de la caz la caz, o să discutăm și cu societatea civilă, pentru că, până la urmă, cred că dezbaterea este următoarea: vreau să facem în viitor o campanie în care să întrebăm și oamenii, trebuie să întrebăm și societatea politică și Parlamentul, ce tip de apărare vor, ce fel de armată își doresc, câtă securitate își dorește societatea, pentru că totul se plătește în societate.

Cheltui mai mult pentru securitate și apărare, o să ai o securitate și o apărare mai bună. Sau cum spunea Napoleon, că dumneavoastră cu siguranță știți acest lucru, dacă nu vom hrăni armata noastră, peste câtva timp, o națiune care face asta va hrăni armata dușmanului.

Asta este, e un lucru care funcționează peste timp, chiar dacă a devenit o metaforă sau o parabolă, dar este clar că noi va trebui, mai ales că am avut acest exemplu și avem în acest moment această amenințare în apropierea României, noi trebuie să ne gândim foarte serios la securitatea noastră, la apărare, și să construim o armată motivată, o armată de tip expert.

Nu mai avem nevoie de stagiul militar obligatoriu, pentru că toată lumea mă întreabă ce e cu asta. Astăzi nu mărimea, dumneavoastră știți foarte bine, a armatelor este elementul definitoriu pentru putere, pentru forța ei, ci modul în care este motivată, modul în care este pregătită și modul în care este înzestrată. Acestea sunt cele trei elemente importante. Or, aici trebuie să cheltuim noi banii în viitor: resursa umană și omul, omul este cea mai importantă armă.