Poveștile de viață din spatele medaliilor

Publicat de Gabriel Stan, 1 aprilie 2022, 15:05

Enikö Mironcic, fostă Barabas (35 de ani) este campioana mondială și europeană, medaliată olimpică în proba de 8+1, de la Beijing și campioană Europeană la Atena, tot la 8+1, aceasta din urmă fiind ultima medalie obținută la un turneu final.

Am avut ocazia să purtăm o discuție despre canotaj și viața de sportiv pe care a început-o la o vârstă fragedă, la 12 ani, atunci când copii aleg să joace mai mult unii cu alții și când mintea nu-ți stă la performanță sau medalii.

A început canotajul la Clubul Sportiv „Mureșul” fiind una dintre marile talente înscrise la acea vreme în cadrul clubului.

Rezultatele nu au încetat să apară, iar prima medalie au fost obținută în 2000, la Brno (Cehia), la cadeți, la proba de simplu, vâsle, unde bifat o medalia de aur.

În 2001 a reușit un argint la Mondialul de la Duisburg (Germania), la patru vâsle (4x), iar un an mai târziu a obținut primul titlu mondial la juniori ca membru al echipajului de opt rame cu cârmaci (8+1), în Lituania, la Trakai.

La senioare a cucerit prima medalia, un argint, în 2007, la europenele de la Poznan (Polonia), la patru vâsle (4x), iar cel mai marcant rezultat din cariera ei a fost bronzul obținut la Jocurile Olimpice de la Beijing (China) din 2008, la proba de 8+1. Tot în 2008 a devenit și campioană Europeană la Atena, tot la 8+1.

Alte rezultate:

2009 – argintul la 8+1 CM din Polonia (Poznan);

2009 – aur la 8+1 CE din Belarus (Brest);

2010 – campioană europeană la  8+1 în Montemor-o-Velho (Portugalia) și a bifat bronzul la CM.

2011 – titlul european la 8+1 în Plovdiv (Bulgaria);

2012 – locul 4 la 8+1, la Jocurile Olimpice de la Londra.

Pentru performanțele obținute în sport, în 2008 a fost decorată cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a cu două barete de 3 ori.

Eniko Mironcic ne-a vorbit despre cariera militară, despre ocupația actuală și despre cum ajută tinerii să aleagă calea militiară. Tot ea ne-a povestit despre sacrificiile făcute în cariera sportivă și alegerile luate de-a lungul timpului.

Eniko Mironcic: Aveam momente când mâinile mele erau franjuri, pline de bătături, care se rupeau, se mai infectau…Nu puteam să mă spăl pe cap, fiindcă mă usturau mâinile și nu suportam durerile și apelam la colega de cameră să mă spele…

Eniko Mironcic a retrăit câteva amintiri din timpul curselor, despre cât de mult contează forma fizică și cât de important este rolul unui cârmaci în economia unei competiții.

Eniko Mironcic: Canotajul care pare în ansamblu un vâslit frumos, care nu presupune multe, însă din contră, canotajul academic este un sport unde trebuie să și gândești, nu doar că dai cu bățul în baltă, cum mai spun unii…

În final, multipla campioană europeană și mondială a povestit despre educația sportivă, cât de important este sportul în viața oricărui tânăr, despre prima medalie obținută, despre Jocurile Olimpice și despre viitorul ei.

Eniko Mironcic: Deși este doar de bronz și nu este cea mai strălucitoare, că nu este aur, pentru mine, medalia obținută la Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008 este cea mai valoroasă…

Pentru Eniko Mironcic cariera de sportivă profesionistă s-a încheiat în 2012, însă de atunci a rămas la fel de activă, însă la nivel amator.

Aceasta a ales cariera militară unde își dorește să aibă la fel de multe performanțe cum a avut în sport, iar în paralel se dedică familiei.

Reportajul a fost realizat de Gabriel Stan, de la Jurnal Militar, Radio România Actualități.

Sursa foto: Eniko Mironcic – fotografii personale