Sfânta Elena descoperitoare de locuri sfinte

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 mai 2017, 05:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:28

Sfânta Elena a fost mama Sfântului Constantin, cel biruitor în credinţă, cel căruia i se datorează Edictul de la Milan, prin care a oprit prigonirea creştinilor şi a dat libertate de credinţă în întreg teritoriul Imperiului Roman.

(varianta audio a rubricii)

După ce a întrunit Sinodul de la Niceea din anul 325 d. Hr.aducând pacea şi în Biserica Creştină, Constantin a trimis-o pe mama sa Elena la Ierusalim pentru a descoperi locurile sfinte, de care se ştia din „Evanghelii”. Sfânta Elena va descoperi locul Golgotei, Sfântul Mormânt şi lemnul Sfintei Cruci. Cele trei descoperiri sfinte amintesc de trinitate, de trei momente de petrecere prin viaţă în credinţă, de la drumul parcurs cu sfânta cruce în spate (de unde a rămas şi vorba fiecare-şi poartă crucea, în sens de destin, predestinare), la locul de odihnă a trupului, Sfântul mormânt şi până la esenţa vieţii renăscute, lemnul crucii. Este un destin exemplar trăit în demnitate şi pentru semeni, cu o singură mare bucurie: rostirea cuvântului pornit din credinţă, propovăduitor al speranţei şi al tămăduirii, al izbăvirii prin cuvânt.

Şi toate aceste sfinte locuri şi simboluri sunt descoperite de o mamă sfântă, iubitoare şi născătoare de sfânt: Sfânta Elena.

Femeia este cea cu putere de a descoperi frumuseţea trecutului, caută şi scoate la lumină însemne ale vieţii trăită în credinţă. Şi tot ea este cea care le va lăsa mărturie, ridicând alături câte o biserică. Sfânta Elena a ridicat Biserica Sfântului Mormânt (Anastasis). Este în timp şi peste Timp biserica din sufletul fiecăruia trăitor întru credinţă şi evlavie. Iar femeia rămâne icoana casei. Fără de ea casa e pustie, cum pustiu e sufletul neînchinat vreodată la icoană.

Text şi lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator, Grupul Operativ, Departamentul Studiourilor Regionale, Societatea Română de Radiodifuziune