„Nawrez”-Sărbătoarea primăverii la popoarele turcice serbată la Constanţa

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 21 martie 2017, 08:00 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:28

„Nawrez”-Sărbătoarea primăverii la popoarele turcice a fost serbată împreună cu toate etniile din Dobrogea la Constanţa

Asociatia Agiacai Saladin în colaborare cu Institutul Cultural Yunus Emre Constanta, Laboratorul de cercetari romano-turc Universitatea Ovidius, Magazinul ReCreativ au organizat în avans, la data de 19 martie 2017, evenimentul dedicat Sosirii primăverii-Nawrez.

            Gazdele evenimentului, două personalităţi marcante al etniei tătare, Meryem Mambet și Denis Ibadula, au avut alături pe doamnele profesoare Narciz Amza și Melek Fetisleam, care au readus în atenţia participanţilor importanţa şi semnificația acestei sărbători în Dobrogea și în lumea turcică.

Tot în cadrul acţiunii o altă componentă a fost cea de conştientizare, dar şi transmitere a acestui obicei de primăvară în rândul copiilor. Coordonaţi de artistul plastic Aymer Bolat, copiii au colorat şi împodobit câte un copăcel ca simbol al sosirii primăverii.

  Acţiunea a mai cuprins şi un program artistic alcătuit din momente lirice susţinute de: violonista Alev Gafar şi eleva ei Arzu Iomer de 8 ani, colindul Nawrez reînsufleţit de Melisa Bilal elevă în clasa a III-a la Şcoala gimnazială nr.38 şi interpretarea unei melodii din folclorul tătăresc de   prof. Leila Kerim Wilson.

La finalul acţiunii copiii şi-au prezentat lucrările realizate, iar pentru efortul lor au fost recompensaţi de organizatori cu daruri.

Participanţii la eveniment au avut posibilitatea să-şi delecteze papilele gustative cu delicii culinare tradiţionale tătăreşti.

 De pe masa îmbelşugată nu au lipsit nici ouăle-vopsite în varianta tradiţională cu foi de ceapă – a căror coajă curăţată se aruncă în foc, simbol al renaşterii, al revelării unei noi vieţi, a purificării prin ardere.

Alături de  mămici şi copii din toate etniile au fost prezente la eveniment Ozlem Serter, soţia Consulului general al Republicii Turcia la Constanţa şi Barbara Baltzer din Germania profesoară la Şcolile gimnaziale nr. 28 şi 29 din  Constanţa.

 Câteva semnificaţii ale aceastei sărbători

Ziua de 21 Martie marchează începutul primăverii, retrezirea naturii la viaţă. Nawrez-(ziua nouă) este o sărbătoare cu o vechime de peste 3000 de ani cu multe semnificaţii, precum: marchează ziua când începe un an nou, este ziua când străbunii noştri ieşind din Erghenekon s-au răspândit în cele patru zări.

Această sărbătoare este marcată de toate popoarele din lumea turcică din Asia şi până în Balcani. Potrivit tătarilor din Crimeea primăvara începe pe 22 martie şi se termină pe 21 iunie. In această zi agricultorii încep munca câmpului. Iar copii merg pe câmpul înverzit şi îşi exprimă bucuria prin anumite jocuri (prin rostogoliri).

Nawrez este mărturia frumuseţii, prosperităţii, speranţei. Nawrez semnifică şi este simbolul intenţiei curate al stării de bine, al solidarităţii şi întrajutorării , al omeniei. La populaţia turco-tătară din Dobrogea, de Nawrez (Nevruz) de Nouă Zi (în limba persană, nev=nou, ruz=zi), de ziua renaşterii naturii, sunt lucruri care se fac şi care nu se fac, lucruri permise şi lucruri interzise, cerute de obiceiuri şi tradiţii: are loc curăţenia generală a casei, a staulelor şi grajdurilor, a grădinii, a anexelor casei; se curăţă, se tund, se văruiesc copacii; se ard pe foc lucrurile vechi, (haine, pături etc.) şi se sare peste ele-ca mod de purificare, de curăţire, de alungare a necazurilor şi supărărilor, a duhurilor rele, de boli şi suferinţe.

Copiii şi tinerii colindă pe la casele gospodarilor şi vestesc venirea primăverii. Ei poartă ramuri înflorite de corcoduşi, cireşi şi buchete de ghiocei, narcise, alte flori de primăvară. Gazdele agaţă pe ramuri batiste brodate, ştergare şi pun în coşurile colindătorilor bănuţi, nuci, mere, prăjituri, bomboane, fructe.

Toate acestea sunt tradiţii şi obiceiuri frumoase, care, în zilele noastre, sunt practicate în sens restrâns, doar în comunităţile tătare de la sate. În acest sens valorificarea moştenirii culturale sunt reanimate prin astfel de evenimente culturale menite să conştientizeze tinerii şi copiii.

Ghiulşen Ismail-Iusuf, Radio România Constanța