„Albumul literar gastronomic tătăresc”

Publicat de Gabriela Rusu-Păsărin, 13 februarie 2017, 15:55 / actualizat: 7 martie 2017, 10:15

Despre gastronomia tătărească la Radio Constanţa

După o muncă de trei ani a fost editat „Albumul literar gastronomic tătăresc” semnat de prof.Leila Kerim Wilson. Albumul cuprinde reţete de mâncăruri tradiţionale tătăreşti specifice Dobrogei. Gastronomia tătărească este prezentată în limba română, tradusă în limba engleză şi inserată cu expresii din literatura orală tătară. Aşa cum scrie autoarea în prefaţa cărţii, „… necesitatea editării albumului gastronomic este ca generaţiile viitoare să ducă mai departe tradiţiile, hărnicia şi măiestria la bucătărie a tătăroaicelor dobrogene, dar să şi consolideze prietenia străveche de pe aceste meleaguri cu poporul român.” Reţetele culinare prezentate în album sunt culese din familia autoarei (mama, bunica, mătuşi etc.). Fiecare reţetă are o poveste, poveştile sunt relatate întrun mod atractiv, menite să stârnească curiozitatea cititorului încă din primele rânduri.

Gastronomia, folosită în sens restrâns ca artă a gătitului, ocupă un loc important în cultura tătarilor crimeeni, ea fiind strâns legată de modul şi mediul de viaţă. Aruncând o privire asupra bucătăriei tătăreşti din cuprinsul volumului am putea face următoarea clasificare a mâncărurilor: ciorbe, mâncăruri scăzute, produse de patiserie şi dulciurile. Dintre mâncărurile scăzute trebuie să ne oprim asupra câtorva dintre ele, care sunt specifice bucătăriei tătăreşti, dar şi unor anumite evenimente. Fasolea cu carne, sarmalele din foi de viţă sau varză, musaca, pilaf etc. Fasolea boabe, scăzută se serveşte imediat după ciorbă la mesele de acasă de la nunţi şi la mesele de pomenire a morţilor. Ea este însoţită de friptură de oaie, vită sau pasăre, precum şi de o salată de crudităţi sau murături. Imediat după fasole vin sarmalele, de preferat din foi de viţă, dacă nu din foi de varză murată. În timpul verii sau toamna ele pot fi înlocuite cu ardei umpluţi. Pilaful, care nu trebuie să lipsească de la ospăţul de nuntă de acasă şi de la anumite mese de comemorare a morţilor, se serveşte întotdeauna cu ceva dulce de băut, de obicei compot de fructe. Partea cea mai consistentă a bucătăriei o constituie preparatele de patiserie: şuberek(plăcintă cu carne), dort kesken(plăcintă cu brânză), ulkum (gogoşi) scovergi, katlama, köbete, geantĭk, sarbırma etc.

Dintre acestea mă voi opri asupra celor care se pregătesc cu prilejul unor anumite evenimente. Köbete-ul  este o plăcintă foarte des preparată, având diferite feluri de preparare dar şi aspect variat, în funcţie de tehnica preparării şi de ingredientele folosite. Actualmente, din spirit practic, gospodinele pregătesc köbete-ul în formă de triunghi, format din straturi de foi, cu umplutură de carne tocată şi orez. Mamele şi bunicile noastre pregăteau katlanışıklı köbete(plăcintă cu multe foi), dar nu foarte frecvent, ci numai cu anumite ocazii: loksa cıyın (masa ieşirii din lehuzie), la misafir canı-ca invitat în compania unor musafiri de seamă. Katlamaua este un alt produs, care se face numai ocazional, cu prilejul nunţii. Partea băiatului, atunci când trimite cadourile de logodnă la familia fetei, trimite şi katlamaua-din care trebuie să guste toate domnişoarele candidate la măritiş. Katlamaua este de fapt un produs dulce, un desert format din mai multe foi foarte subţiri aşezate unle peste altele. Foile sunt îndoite astfel, încât să formeze un pătrat. Sunt prăjite în ulei foarte încins sau băgate la cuptor cu mult ulei. În mijlocul pătratului se pune zahăr şi katlamaua tăiată în două este oferită fetelor pentru a se putea mărita.

Este de menţionat faptul că gospodinele tătare au păstrat şi transmis reţetele de la bunici. Cei care au degustat preparate din bucătăria tătară s-au declarat încântaţi de combinaţiile interesante de alimente, de gustul bogat, precum şi de ospitalitate. Tătarii îşi servesc musafirii cu ce au mai bun. De pe masă nu lipsesc: apetisantele şuberec-uri, delicioasele baclavale şi băutura preparată din iaurt „ayran”, delicioasă şi foarte bună în zilele toride de vară.

Câteva date despre autoare:

Leila Kerim Wilson este născută în Constanţa, a urmat Liceul „M.Eminescu” şi este licenţiată a Facultăţii de Geografie – Engleză a Universităţii Bucureşti. Este profesoară de limba engleză la o şcoală gimnazială din Constanţa. Împreună cu tatăl său, renumitul scriitor, gazetar şi realizator de programe în limba turcă la Radio România Bucureşti, Altay Kerim, au scris „Dicţionarul Tătar-Turc-Român”, apărut la Editura Kriterion în anul 1996.

Lansarea „Albumului literar gastronomic tătăresc” este programată pentru 10 martie 2017, la Biblioteca Judeţeană din Constanţa, constituind în acelaşi timp un dar pentru toate doamnele indiferent de etnie.

„Albumului literar gastronomic tătăresc”a fost prezentat la Radio Constanţa.

Ghiulşen Ismail-Iusuf,

Radio România Constanţa