2015 vine si cu doua noi Capitale culturale europene, Mons, in Belgia si Plzen, in Cehia
Publicat de Monica Slavici, 9 ianuarie 2015, 09:12 / actualizat: 16 decembrie 2024, 20:37
Romania e asteptata in 2021. Noile reguli de desemnare a Capitalelor europene ale culturii vizeaza o strategie pe termen lung – pina in 2033. Despre toate acestea, Lucia Jurca de la Radio Bucuresti FM.
Suntem deja in Noul An : 2015. Capitalele culturale europene ale acestuia sunt orasele Mons, din Belgia si Plzen, din Cehia. Este o traditie care dateaza inca din 1985 si care are deja o prospectiva pentru perioada 2021-2033. Daca in 1985, la initiativa ministrului grec al culturii de atunci, actrita Melina Mercouri, Atena a fost prima capitala de acest fel, i-au urmat apoi peste 40 de orase, printre care Florenta, Amsterdam, Berlin, Paris, dar si orase mai mici, in ultima perioada chiar si cate doua sau trei orase din Uniune. In 2007 orasul romanesc Sibiu a fost una dintre cele mai de succes Capitale culturale europene Inca de la inceput, rolul acestor fanioane de cultura comunitara a fost de a pune in valoare particularitatile si bogatia patrimoniului cultural, istoric, civilizational al fiecarui oras, dand astfel sens diversitatii culturale ale UE si integrandu-le in contextul complexitatii culturale europene. Daca scopurile au ramas, pe fond, aceleasi, regulile desemnarii s-au schimbat. Incepand cu anul 2021 fiecare stat din Uniune va desemna ‘Capitala europeana’ considerata reprezentativa, iar aceasta metodologie va functiona pina in 2033.Conform unei proceduri votate de Parlamentul comunitar la sfarsitul lui 2014, pina la finele acestui an, cele doua tari care vor reprezenta cultural Uniunea Europeana in 2021 sunt Romania si Grecia. Ele vor trebui sa desemneze Capitalele culturale. In Romania, competitia a inceput deja – Timisoara, Iasi, Cluj, Craiova, Alba-Iulia, Brasov, Sfantu-Gheorghe, Arad, Oradea si nu in ultimul rand, Bucuresti, si-au anuntat intentia de a candida. In procesul de selectie, aceste orase trebuie sa-si prezinte obiectivele, programul, planul financiar, structura de conducere a formulei de ‘Capitala culturala europeana’. Juriul care decide castigatorul competitiei va fi format din 12 membri, 3 desemnati de Parlamentul European, cate 3 de Consiliul si Comisia Europeana, unul din Comitetul Regiunilor si alti doi din Ministerul Culturii. Juriul celor 12 face recomandarea, iar Ministerul Culturii anunta orasul castigator. La baza desemnarii stau cateva criterii principale: contributia la strategia culturala pe termen lung, dimensiunea europeana a programului cultural, continutul artistic si cultural in ansamblu, capacitatea de a produce rezultate durabile si gestionarea strategiei. Termenul limita pentru depunerea candidaturilor este 15 octombrie 2015, iar in 2017 are loc desemnarea. Purtatorul de cuvant pentru cultura si educatie al Comisiei Europene, doamna Lucia Caudet, a si afirmat : “ Studiul Comisiei Europene demonstreaza importanta actiunii ‘Capitalele europene ale culturii’. Un argument este si faptul ca sumele alocate sunt recuperate cu un profit de 6 ori mai mare decat investitia. Dar, esential este ca se implineste obiectivul Comisiei de a proteja si promova diversitatea culturala europeana, se evidentiaza trasaturile comune ale culturilor si e stimulata contributia culturii la dezvoltarea durabila a oraselor din UE”.
Deocamdata, in acest an ne vom bucura de patrimoniul belgian din Mons, si de istoria de 7 secole a orasului ceh Plzen, unde s-a inventat berea Pils. La noi, fie ca cel mai competitiv si atractiv oras sa castige al doilea titlu romanesc de Capitala culturala europeana. Cursa pentru anul 2021 a inceput!
