În 2651 de localităţi din Ungaria cele 13 naţionalităţi şi-au ales la 13 octombrie reprezentanţii în autoguvernările pe ţară, teritoriale şi locale.

Românii vor avea, la fel ca în ciclul anterior, 5 autoguvernări teritoriale, în judeţele Bichiş, Bihor, Ciongrad, Pesta şi în Budapesta. Autoguvernări locale româneşti s-au ales în 68 de localităţi.

În ultimii ani numărul persoanelor care nu aparţin comunităţii istorice româneşti din Ungaria a crescut în autoguvernările româneşti locale, dar şi în cele teritoriale. Și nu este doar cazul românilor…

„Cum au frost aceste alegeri; groaznice, dușmănoase! Nu s-a vorbit nimic despre problemele reale ale comunității”consideră octogenarul prof. dr. Gheorghe Petrușan din Seghedin, doyenul vieții politice, al vieții publice românești din Ungaria, care timp de 25 de ani a fost președintele Autoguvernării Române din Seghedin. La sfârșit de mandat el a fost invitatul emisiunii „’O voce românească” a postului public de radio a MTVA.

Dl. Petrușan face politică de șase decenii, astfel nu e de mirare, că, la solicitarea noastră să evalueze rezultatele alegerilor la nivel național și local, adică la nivelul Seghedinului, a trecut în revistă întreaga istorie a condiției de minoritar în Ungaria, începând chiar cu al doilea război mondial. Domnia sa ne-a vorbit despre perioadele mai bune și cele mai puțin bune ale comunității românești din Ungaria, despre foști lideri, dintre care din păcate mulți nu mai sunt printre noi. A vorbit, de asemenea, despre împrejurările creării legii pentru naționalități în anul 1993, și despre începuturile sistemului de autoguvernare.

A consemnat: Iulia Kaupert, redactor coordonator, MTVA – Emisiunile în limba română