Sursa foto: Andra Radu

Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.

Această zi sărbătorește libertatea presei şi apărarea independenţei jurnaliştilor. De asemenea, e o zi în care îi comemorăm pe cei care şi-au pierdut viaţa, făcându-şi datoria de reporter.

Jurnalismul poate fi periculos. În 2014, cel puţin 60 de jurnalişti au fost omorâţi şi mulţi alţii răniţi, hărţuiţi, arestaţi sau ameninţaţi. Au fost ucişi în timp ce îşi exercitau profesia sau asigurându-se că transmit publicului informaţii despre situaţii dificile sau periculoase.

Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională apărării şi promovării libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol.

Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi.

Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei, şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.

Trebuie sa aplaudăm hotărârea jurnaliştilor de a descoperi adevărul indiferent de mărimea pericolelor la care se expun, indiferent de câte eforturi se fac pentru a-i reduce la tăcere.