Jean-Claude Juncker, president-elect of the European Commission (Photo by Panayotis TZAMAROS / AFP)

Comisia Europeană a prezentat 471 de noi propuneri în cursul mandatului, dintre care 348 au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu.

Șefii de stat și de guvern din UE se vor întâlni pe 9 mai la Sibiu (România) pentru a dezbate despre viitorul Europei și a pregăti programul strategic ai următorilor cinci ani. Acest summit informal, a cărui idee a fost lansată în septembrie 2017 de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, trebuia să fie, inițial, ocazia de a face un bilanț al UE post-Brexit. Dar Regatul Unit este prezent în continuare și ar trebui deci, în afara ratificării în ultimul moment a acordului de divorț, să participe la alegerile europene de la sfârșitul lui mai.

E un program  pe care Emmanuel Macron nu l-ar respinge. De doi ani, șeful statului nu încetează să pledeze pentru o Europă care protejează, capabilă să răspundă marilor provocări viitoare, de la digital la climă, de la îmbătrânire la globalizare. Or, toate aceste teme sunt în centrul recomandărilor adoptate marți de Comisie, în vederea Summitului european care se va ține la Sibiu (România) pe 9 mai, cu ocazia zilei Europei. “Rămân convins că doar uniți vom putea găsi forțele necesare pentru a ne păstra modul de viață european, a salva planeta și a ne întări influența la scară mondială”, a spus președintele Jean-Claude Juncker.

Încântat că poate vorbi în sfârșit despre altceva decât Brexit și a scoate în evidență ceva pozitiv, executivul comunitar nu ezită să prezinte un “program strategic al UE” pentru următorii cinci ani, cu riscul de a i se reproșa că vrea să dicteze agenda viitoarei echipe, care își va prelua funcțiile în toamnă. Inițiativa ei a fost astfel criticată de liderul dreptei europene, Manfred Weber, care a declarat că s-a întrebat, după ce a primit documentul, dacă este o “glumă”, considerând “inacceptabil” ca funcționarii europeni să pregătească un asemenea document, în timp ce noul Parlament European nu este încă ales.

“Comisia a pregătit întotdeauna contribuții pentru Consiliile europene, este treaba noastră, de aceea suntem aici, pentru a alimenta gândirea liderilor noștri”, a replicat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas. Fapt este că liderul social-democraților, olandezul Frans Timmermans, se află în centrul lucrărilor pregătitoare, în calitate de vicepreședinte al Comisiei.

Acțiunile viitoare ar trebui, după părerea Bruxellesului, să se articuleze în jurul a cinci axe. Mai întâi, o Europă protectoare, care presupune să se construiască o uniune a securității, să progreseze spre o “adevărată” Europa a apărării, să aibă un demers “mai proactiv” în ce privește migrația. Care ar trebui, așa cum cere Emmanuel Macron, să se bazeze pe împărțirea responsabilităților și pe solidaritate între statele membre. Comisia propune de asemenea să se construiască o Europă “concurențială”, trecând prin finalizarea pieței unice, a dezvoltării cercetării, în folosul “tranzițiilor ecologice, sociale și economice”, dar și a capacităților digitale, a inteligenței artificiale “made în Europa” și “orientate spre om” și a prosperității ”durabile”.

Este vorba în această agendă strategică și de o Europa “echitabilă”, și aici cu obiective care ar trebui să rezoneze agreabil la Paris: concretizarea “bazei europene a drepturilor sociale” sau crearea unei politici fiscale “juste și moderne”. În articolul său despre o “Renaștere europeană”, publicat pe 4 martie în principalele cotidiene ale continentului, Emmanuel Macron făcuse apel la Uniune să instaureze pentru fiecare muncitor un “scut social” care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă – ceea ce prevede noua directivă  a muncitorilor detașați, în curs de transpunere – ca și un salariu minim european, “adaptat fiecărei țări și discutat în fiecare an colectiv”. Principiul unui venit minim, încă foarte controversat în UE, figurează în baza europeană a drepturilor sociale adoptată în noiembrie 2017 la Göteborg.

Comisia pledează astfel pentru o Europa “durabilă”, care va permite intensificarea luptei împotriva schimbărilor climatice, ca și pentru o Europă “influentă”, trecând în special printr-o consolidare a rolului euro la nivel internațional.

La apropierea alegerilor europene, care se vor ține între 23 și 26 mai și vor fi urmate de o mare negociere la vârful principalelor instituții, Comisia Juncker are de asemenea grijă, “cu toată umilința”, “cu toată modestia”, afirmă ea, să facă bilanțul mandatului care se încheie și să evalueze drumul parcurs în ceva mai mult de patru ani. Astfel, ea a prezentat 471 de noi propuneri, din care 348 au fost adoptate până acum de Parlamentul European și de Consiliu – din care 90% cu unanimitatea statelor membre. “Aceste rezultate sunt spectaculoase”, a susținut Margaritis Schinas. Alegătorii au cuvântul.

Autor: Isabelle Marchais