Anul acesta, vacanța de Paște și de 1 Mai durează o săptămână, perioadă presărată cu multe provocări culinare. Asta dacă ne gândim că din meniul românilor nu lipsesc ouăle, drobul, cozonacul, friptura de miel, brânza de oaie, micii, stufatul, salatele cu maioneză, icre și toate variantele și formele de dulciuri, toate stropite din belșug cu vin, bere și sucuri de tot felul. Este adevărat că este și perioada salatelor, însă acestea pălesc în umbra preparatelor hipercalorice, consumate deseori în combinații mai mult decât nerecomandate. Ca în fiecare an, nutriționiștii atrag atenția celor care nu vor să apeleze la camera de gardă a spitalelor, sau nu vor să pună rapid câteva kilograme în plus, asupra regulilor pe care ar trebui să le aplice atunci când se așază la masă.

Paștele este un motiv de sărbătoare, inclusiv culinară, iar obiceiul românesc este să avem masa plină cu de toate. Până aici totul bine și sănătos, dar combinațiile alimentare și cantitățile nu sunt cele potrivite. Masa de Paşti trebuie să conţină ce putem mânca zilnic, nu să fie un ospăţ stropit continuu cu băutură, iar ouăle, ciorba, friptura de miel şi cozonacul nu trebuie mâncate toate grămadă, pentru că sunt bombe calorice şi ar putea transforma totul în suferinţă.

· Trebuie spus neapărat – carnea de miel este indigestă. Nu amestecăm la aceeași masă. produsele din carne, cu lactatele și oul. Drob cu ou, friptură de miel, ou vopsit sunt deja foarte mult, sunt o bombă calorică. Aşadar, trebuie să mâncăm din fiecare produs porţii foarte mici şi salată foarte mare. Se recomandă jumătate de felie drob cu un ou şi multe legume, apoi, friptura cu multă salată, fără piure, mai bine spanac. Trebuie corelată cantitatea de glucide şi de lipide cu ceea ce voi face în continuare în acea zi. De fapt, ceea ce face o masă indigestă, greu de digerat, sunt grăsimile din mâncare. Aşa că trebuie să fim cu ochii pe grăsimea din mâncare, din gălbenuşul de ou, uleiul pe care l-am folosit, grăsimea din oaie, din drob, maioneza.

· Dulciurile ar trebui făcute în casă și consumate în prima parte a zilei, în niciun caz imediat după masă. Cel mai uşor desert ar fi pasca, dacă are brânză mai puţin grasă şi nu conţine un carton de ouă. Cozonac, torturi sau alte prăjituri cu creme ar trebui să lipsescă de pe masa din ziua de Paşti. De asemenea, nu este bine să mănânci fructe după masă, pentru că blochează pilorul şi fac fermentaţie alcoolică. Masa s-ar putea încheia cu o cafea, care ajută digestia, sau o altă băutură digestivă.

· Alcoolul poate fi consumat cu moderație, adică 1-2 pahare vin sec de exemplu, la distanță de o oră de la masă.

Să fim la fel de cumpătați și de 1 Mai, când cel mai mare pericol îl reprezintă combinația de mici cu cartofi prăjiți și bere.O combinație letală din punctul meu de vedere al nutriționiștilor. Micii nu sunt răi dacă îi consumăm la masa de prânz, alături de muștar fără zahăr și o felie, două de pâine prăjita. Micii sunt făcuți din carne tocată, asezonată cu mirodenii, dar nu trebuie neglijat faptul că în general carnea tocată este mai greu digerabilă și bogată în grăsimi. Consumată ocazional și nu în combinație cu cartofi prăjiți, reprezintă o masă bogată în proteine și grăsimi de origine animală.

Așadar, profitați de Sărbători pentru a sta cu familia, dar petreceți mult timp în natură! Faceți o plimbare lungă pentru fiecare felie de cozonac consumată!