(Photo by FREDERICK FLORIN / AFP)

Este punctul final al unui maraton de doi ani. Reforma controversată a dreptului de autor european a fost definitiv validată luni, 15 aprilie, printr-un ultim vot al miniștrilor Uniunii Eropene (UE), reuniți la Luxemburg. Această ultimă etapă trebuia să fie o formalitate după negocieri foarte dificile asupra reformei, pe fondul unui lobby fără precedent din partea partizanilor ca și a opozanților săi.

Șase țări au votat totuși împotrivă, potrivit unor surse europene: Italia, Finlanda, Suedia, Luxemburg, Polonia și Olanda. Totuși, o minoritate, insuficientă pentru a bloca textul. Belgia, Estonia și Slovenia s-au abținut.

Transpunerea în legislațiile naționale

Odată ce noile reglementări vor fi publicate în jurnalul oficial al UE, statele membre vor avea 24 de luni să le transpună în legislațiile naționale. Reforma a primit aprobarea eurodeputaților la sfârșitul lui martie, într-un hemiciclu divizat până la sfârșit (348 de voturi pentru, 274 împotriva și 26 de abțineri).

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a salutat de asemenea încheierea procedurii, lansată în septembrie 2016, când executivul european a prezentat această reformă cu mize financiare importante.

“Europa va dispune de acum înainte de reguli clare care vor garanta o remunerare echitabilă a creatorilor, drepturi solide pentru utilizatori și responsabilitatea platformelor”, a afirmat dl. Juncker într-un comunicat.

Două articole cotroversate

Două articole se aflau în colimatorul opozanților.

Articolul 13 are drept obiectiv să întărească poziția de negociere a creatorilor și deținătorilor de drepturi (compozitori, artiști…) față de platforme ca YouTube sau Tumblr, care le folosesc conținuturile. Unii se tem de utilizarea de filtre de descărcare automate, acuzate de partizanii libertății pe Internet că ar deschide calea unei forme de cenzură.

“Lobby-ul divertismentului nu se va opri aici; în următorii doi ani, se vor face presiuni pentru aplicații la nivel național care ignoră drepturile fundamentale ale utilizatorilor. Va fi mai important ca oricând pentru societatea civilă să mențină presiunea în statele membre”, a reacționat pe Twitter eurodeputata Julia Reda, de la partidul Pirate și figură centrală a opozanților.

Celălalt articol controversat, 11, preconizează crearea unui “drept vecin” dreptului de autor pentru editorii de presă. El trebuie să permită media, precum Agenția France-Presse (AFP), să fie mai bine plătite la reutilizarea online a producției lor de către agregatorii de informație, ca Google News sau rețelele de socializare ca Facebook. La rândul său, CCIA Europe, reprezentant al lobby-ului industriei digitale la Bruxelles, a denunțat un text “disproporționat”. “Ne temem că aceasta să nu dăuneze inovației online și să nu restrângă libertățile online în Europa. Îndemnăm statele membre să evalueze în mod aprofundat și să încerce să minimizeze consecințele textului la punerea sa în aplicare”, a declarat  Maud Sacquet, de la CCIA, într-un comunicat.

Nota red: LE MONDE este membru al Alianței presei de informație generală care grupează trei sute  de media franceze și susține textul.