Brexitul a fost oficial declarat, în 2016, după validarea alegerii celor care au votat pentru ieşirea Marii Britanii din UE (52%).

Chiar dacă acea campani pro-Brexit s-a bazat manipulări, minciuni şi mesaje populiste legate de semnificaţia lui, rezultatul final al referendumului a declanşat, la nivelul Parlamentului European, implementarea tuturor proceselor şi procedurilor de excludere a unuia dintre cei mai puternici membri ai Uniunii – Regatul Unit.

Membrii parlamentului londonez nu se pot pune de acord asupra unui plan anume, iar moţiunea respinsă de 303 deputați prevedea ca Theresa May să renegocieze acordul de ieșire, cu Bruxelles-ul.

În încercarea de a face faţă acestor presiuni şi de a-şi salva viitorul politic, prim-ministrul britanic, Theresa May, va vorbi “în zilele următoare” cu liderii fiecărui stat membru al UE și a adresat o scrisoare parlamentarilor conservatori pentru a-i chema la unitate în privința Brexit.

Potrivit cabinetului Theresei May, Secretarul pentru Brexit, Steve Barclay, urmează să se întâlnească azi (n.r. 18 februarie 2019)  cu negociatorul UE, Michel Barnier, pentru a discuta despre propunerile făcute de un nou “grup de lucru” format din juriști britanici care caută alternative la acordul “backstop” în Irlanda  (menținerea unei „plase de siguranță” cu privire la chestiunea frontierei irlandeze).

Clasicele scenarii Brexit, configurate până acum, au şi opţiuni extinse, desprinse parcă din ofertele comerciale.

Să reamintim cele trei variante principale subliniate şi de publicaţia The New York Times:

Opţiunea 1 este cunoscută drept „Brexit dur”: Marea Britanie părăseşte pur şi simplu zona comercială a Uniunii Europene fără vreun acord negociat care să cuprindă beneficiile şi restricţiile care decurgeau din apartenenţa la Europa. Dacă parlamentul nu mai face nimic de acum şi până pe 29 martie, intervine „Brexitul dur”.

Opţiunea 2 este una de mijloc şi este cea pentru care a pledat premierul Theresa May. Marea Britanie părăseşte zona comercială printr-un acord negociat.

În sfârşit, Opţiunea 3 – care pe vremuri părea de neimaginat – este aceea de a organiza o a doua votare, prin care Brexitul să fie repus în discuţie.

În afara celor trei scenarii au apărut încă două, cu puţine şanse reale şi anume:

Un aşa zis „nou acord” Brexit pe care Theresa May l-a promis Parlamentului înainte de sfârșitul lunii februarie. Însă, laburiştii din opoziţie acuză premierul că trage de timp pentru a  prezenta Parlamentului, în ultima clipă, un plan de ieșire din UE, urmând ca acesta să-l aprobe pentru a evita un Brexit fără acord.

O altă variantă, pentru care pledează şi Zoe Williams, de la „The Guardian”, ar fi acceptarea acordului negociat şi organizarea rapidă a unui nou referendum pentru reintrarea Marii Britanii în UE  – Br(re)enter. Acest al doilea referendum ar urma să aibă loc săptămânile următoare, iar alegătorii vor trebui să aleagă între Brexitul dnei May şi rămânerea în Europa, , scenariu puţin probabil, ţinând cont de complexitatea acţiunii.