Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

Comoara arhitectonică este unică în Romania, iar ceea ce o face să se remarce şi în Europa este chiar suprafaţa.

Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

„Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului”, Remus Grigorescu, director Biblioteca Județeană Antim Ivireanu

Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare. Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

 

„A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii”, Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România.

În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

Actualul sediul al Bibliotecii Judeţene ”Antim Ivireanul” a fost inaugurat la 21 iunie 2004, după un periplu de peste o jumătate de secol al instituţiei prin alte clădiri din municipiu: Parchetul, Palatul Culturii, magazinul ”Apicola” şi fosta Bancă Comercială Română.

Clădirea modernă se remarcă printr-o arhitectură unică şi o cupolă-vitraliu realizată de artistul vâlcean Gheorghe Dican. Vitraliul, numit ”Facerea Lumii”, este cel mai mare din România, fiind alcătuit din 86 de module aşezate pe o suprafaţă de 142 mp şi fiind construit la aproximativ 30 m înălţime de la baza edificiului. Sticla colorată este executată manual, cu armătură de plumb, în tehnica străveche a vitraliului.

Holurile bibliotecii găzduiesc Galeria de Artă „Alecu Ivan Ghilia”, cu 82 de tablouri personale, donate de pictor.

Biblioteca Județeană ”Antim Ivireanul” deţine peste 400.000 de volume de cărţi, periodice, documente grafice şi audio-vizuale. Acestea sunt organizate în Fondul de referinţă (Encyclopedia Universalis, The Encyclopedia Britannica, The Encyclopedia of Visual Art, The World Book Encyclopedia ş.a.), Colecţia de carte veche („Cazania” lui Varlaam – 1643, ”Ciaslov” – 1715, ”Marele dicţionar al limbii greceşti” – 1712 ş.a.), Colecţiile speciale (ex-libris-uri, fotografii, cărţi poştale, stampe ş.a.) şi Colecţia de periodice.