Imagine Fonoteca (www.pixabay.com).1100
Imagine Fonoteca (www.pixabay.com).1100

În ultima ediţie a FONOTECII MELOMANULUI din acest an, am ales trei personalităţi ale muzicii româneşti!

Unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi compozitori ai muzicii uşoare româneşti şi totodată unul dintre primii interpreţi şi creatori ai rock’n roll-ului românesc – Cornel Fugaru! Un artist complet – pianist, vocalist, compozitor şi aranjor – a îmbogăţit Fonoteca de aur a radioului public cu o valoroasă colecţie de piese muzicale, a plecat în nefiinţă în data de 13 iulie 2011, după o nedreaptă suferinţă.

cornel-fugaru-la-maturitate----muzicala_09314600
cornel-fugaru-la-maturitate—-muzicala_09314600

S-a născut la 2 decembrie 1940, la Bucureşti. În perioada 1961 – 1966 a studiat la Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București şi în anul 1964, la 22 octombrie, a debutat pe scenă, la Casa de cultură a sectorului 2 din București, împreună cu formația Sincron pe care a fondat-o, în acelaşi an, și pe care a condus-o până în anul 1978. Trupa este considerată prima formaţie de la noi care a cântat rock ‘n’ roll autentic. Sincron îi avea în componenţă pe Cornel Fugaru – la voce, orgă și pian, Alexandru Arion – voce şi chitară solo, Dan Voinescu – voce şi chitară, Antoniu Cobîrzan – chitară bas, Ilie Mihalache – la baterie şi Constantin Cobîrzan – la chitară melodică.

sincron-per-ii-soul-1_48706300
sincron-per-ii-soul-1_48706300

Trupa a rămas cunoscută pentru interpretarea unor prelucrări ale unor melodii populare românești, cum sunt „Ana Lugojana”, „Pe lângă plopii fără soț”, „Ducea rufele la râu”, „Alunelul”, sau „Jocul fetelor”.

„Ana Lugojana” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Sincron.

fugaru-color_12169400
fugaru-color_12169400

După absolvirea Conservatorului, Cornel Fugaru a fost profesor la Școala Populară de Artă din București. A realizat numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme – „Opt minute de vis” (1966); „Opt exerciţii de 625 de linii” (1967), film TV; „Împuşcături pe portativ” (1967), regia Cezar Grigoriu – şi a scris şi muzică de film pentru pelicule precum „Brezaia”, „Cici”, Cei 4 M”, „Oacă şi Boacă” etc. A adaptat numeroase melodii populare româneşti, precum „Ducea rufele la râu”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Alunelul”, „Jocul fetelor”, „Sârba muntenească”, „Hăulita de la Gorj”.

cornel-fugaru---dan-spataru_23978400
cornel-fugaru—dan-spataru_23978400

A compus zeci şi zeci de melodii, multe dintre acestea devenind şlagăre veritabile. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”, ”Ave Maria”, ”Cât de grea e tăcerea”, ”Lângă mine să fii”, ”Cerul nopții”, ”Ne-a pierdut de pe aripa ei iubirea”, ”Fluturi de lumină”, ”Nu te mai iubesc”, ”Așteptam un cuvânt”, „Am ales nemărginirea” sau ”De ce-ai plecat din viața mea”. În calitate de compozitor a colaborat cu unii dintre cei mai buni soliști ai muzicii româneşti – Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Anda Călugareanu, Corina Chiriac, Elena Cârstea, Monica Anghel, Aurelian Temișan fiind doar câţiva dintre artiştii care au făcut ca mesajul muzicii lui Cornel Fugaru să ajungă în inimile românilor.

„Spune-mi” (Cornel Fugaru/Mirela Fugaru) de pe albumul „80 de ani de muzică în 80 de ani de radio” (C – Radio Romania , P – 2006 Roton) interpretat de Monica Anghel.

cornel-fugaru-1_medium
cornel-fugaru-1_medium

Activitatea muzicală a lui Cornel Fugaru a fost, încă din 1964, strâns legată de radioul public, care i-a difuzat compoziţiile, atât în interpretarea artiştilor consacraţi, cât şi a tinerelor talente. Îndrăgitul artist, cunoscut inclusiv pentru că a compus muzică de film şi imnul dedicat Naţionalei de fotbal a României, a fost şi un descoperitor al talentelor autentice, pe care le-a susţinut şi format de-a lungul carierei sale.

Cornel-Fugaru-1
Cornel-Fugaru-1

Cornel Fugaru a făcut parte din juriile unor festivaluri muzicale naţionale şi internaţionale, a susţinut concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret, în filme şi a obţinut numeroase premii la marile concursuri din România şi din străinătate: Sofia (1968), Poznan (1978), Mamaia (1983 şi 1986), Australia (1997 şi 1998), dar şi premii ale Uniunii Compozitorilor din România (1988, 1990, 1995).

Peste 600 de piese muzicale sub semnătura sa, muzică de film, muzică de teatru, dar şi o rapsodie, compuse de maestrul Cornel Fugaru, creator, împreună cu soţia sa, interpreta şi poeta Mirela Fugaru, a faimosului festival internaţional „Steaua de aur”, apreciat la superlativ chiar de către FIDOF, cea mai înaltă autoritate în materie de festivaluri din lume. Cornel Fugaru s-a ocupat până în ultimele clipe de cei mai tineri interpreţi, cu răbdare şi cu o extraordinară pasiune.

„Prayer” de pe albumul „In Memoriam CORNEL FUGARU” interpretat de Noni Razvan Ene.

cornel-fugaru-323495l-poza
cornel-fugaru-323495l-poza

La 29 noiembrie 2004, Societatea Română de Radiodifuziune, în colaborare cu TVR 2 l-au omagiat pe Cornel Fugaru, la Studioul de Concerte „Mihail Jora” al Radioului, în spectacolul dedicat aniversării a 40 de ani de carieră de compozitor şi de la lansarea formaţiei „Sincron”. Tot cu acel prilej, a fost lansat un set de patru albume cu melodii ce au marcat şi punctat cariera compozitorului Cornel Fugaru şi, de asemenea, cartea semnată de ziarista Oana Georgescu, ambele purtând acelaşi titlu – „Fugar(u) prin lumea muzicii”.

https://www.youtube.com/watch?v=3CQ-oGIbYfs

(Emotie de toamna – Cornel Fugaru/Nichita Stanescu)

 

Nestăpânită-i va fi fost Aurei Urziceanu dragostea de oameni, dacă a putut face un cântec precum acesta! Era deja o răsfăţată a publicului de jazz, după ce o descoperise marele Duke Ellington (şi apăruse alături de acesta la Carnegie Hall, în 1972); cântase cu Quincy Jones, Dizzie Gillespie, Thad Jones & Mel Lewis, şi alături de mari vocaliste, precum Sarah Vaughan şi Ella Fitzgerald, pe mari scene ale lumii; era a lumii, dar revenea mereu acasă, în România.

Muzicologul Florian Lungu a admirat-o şi prezentat-o în numeroase ocazii. În 1986, Aura a compus şi înregistrat, în ţară, în jur de 40 de melodii. Toate şlagăre. „Dor de viaţă”, pe versuri de Dan V. Dumitriu, a fost orchestrată de George Natsis şi lansată chiar la Sala Radio, cu ocazia concertului aniversar Aura Urziceanu & Radio Big Band, în 1987. Artista plecase apoi din nou în turnee, iar una din mătuşile sale, cu care ţinea legătura, îi spunea, bucuroasă, că „Dor de viaţă” se aude şi de şase ori pe zi la radio!

În Japonia, Brazilia, Australia, ca şi-n alte colţuri de lume, Aura Urziceanu şi-a obişnuit publicul nu doar cu teme de jazz, cu prelucrări după Bach, Paganini sau Enescu, ci şi cu folclor sau cu muzică pop. Brazilienilor le-a plăcut cel mai mult din întreg repertoriul româncei „Dor de viaţă”. Cu siguranţă, le-a evocat tuturor exuberanţa Carnavalului de la Rio! Cu toate că a interpretat, de-a lungul anilor, muzică în mai multe limbi, Aura Urziceanu a simţit că mesajul optimist al cântecului „Dor de viaţă” nu trebuie tradus, nici în portugheză şi nici măcar în engleză! Şlagărul se regăseşte pe albumul editat la Electrecord sub titlul „Dor de viaţă” , ca şi pe compilaţia „The Best of Aura”.

Ascultătorii Radio România au iubit dintotdeauna „Dor de viaţă”. Artista a povestit că era adesea oprită pe stradă de admiratori, cu aceste cuvinte: „Parcă special cei de la radio difuzează piesa, ca să avem chef să mergem la serviciu! Ne transmite o stare de bine şi, într-adevăr, ni se face chef de viaţă!”. A scrie un şlagăr cu sonorităţi de jazz, care se ascultă cu drag, la radio, în plină zi, şi după 40 de ani, este o dovadă de inteligenţă artistică.

Socotită drept una dintre vocile cu cea mai mare capacitate improvizatorică din jazz-ul mondial, artista are drept motto cuvintele „Nu sunt geniu, sunt muzică”. „Dor de viaţă” este dovada că Aura Urziceanu e muzică şi multă, multă bucurie!

Sursa: Youtube.com – Proiectul „Eu aleg România!” – Radio România Tg. Mureş
Coordonator proiect – Dana Ardelean
Realizator/voice over – Dana Ardelean
Prezentator – Nicoleta Ghişa
Editor imagine/operator video – Alin Mariş

Laurentiu-Cazan (andreipartos.ro)
Laurentiu-Cazan (andreipartos.ro)

S-a născut la Bacău în data de 28.12.1957 şi locuieşte în Buzău. Este un multiinstrumentist (vioară, pian, chitară, muzicuță, percuție), compozitor, textier, solist vocal şi orchestrator. A studiat vioara și pianul încă din copilărie. Fiind autodidact, mai târziu învață să cânte la chitară (acustică, electrică, bas) și își însușește tehnica percuției. Pentru el, muzica se împarte în bună şi proastă. Abordează cu dezinvoltură genuri muzicale foarte diferite: simfonică, populară, ţigănească, spaniolă, italiană, country, grecească, pop, rock, jazz, etc. Astfel, cu toată varietatea genurilor pe care le abordează, creaţia sa este foarte unitară stilistic. Pe parcursul carierei a interpretat melodii atât în limba română cât și în alte 8 limbi străine.

„Say Something” (L. Cazan/L. Cazan) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Ca instrumentist, (vioară, pian, chitară, percuţie şi muzicuţă) cântăreţ, compozitor şi orchestrator, Laurenţiu Cazan este considerat a fi unul dintre cei mai populari artişti din România. Se poate spune despre el că este un cantautor prin excelenţă, dar se mai spune că excepţiile întăresc regula. Astfel, vizita generoasă în România a unui grup de compozitori de elită (din Nashville – S.U.A.) ce viza un schimb de experienţă dintre aceştia şi compozitorii români, (din care a făcut parte şi Laurenţiu) având ca fond încurajarea drepturilor de autori din ţara noastră, a dus la crearea unor compoziţii remarcabile. Aşa a luat naştere piesa “Without me”, lucrare scrisă la Sinaia în martie 1994 (muzică şi text: Laurenţiu Cazan-România & Gary Burr-S.U.A.).

„Without Me” (Laurenţiu Cazan / Garry Burr) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

poze-din-oct-1996-lansare-cd-say-something-laurentiu-cazan-prod-intercont-music-foto-arhiva-personala-b-d-ref-600
poze-din-oct-1996-lansare-cd-say-something-laurentiu-cazan-prod-intercont-music-foto-arhiva-personala-b-d-ref-600

Primul LP al lui Laurenţiu Cazan, editat de Casa de Discuri INTERCONT MUSIC şi intitulat “Say Something “, este o superbă culegere de hit-uri, pentru că de aici nu lipsesc “Angel”, ”Pescăruşul”, ”Noaptea în vis”, cântece binecunoscute deja dar şi piese vechi de peste 30 de ani, cum ar fi ”Copil orfan” sau piesa instrumentală “Întoarcere în timp”, sau binecunoscuta compoziţie “Without me”- considerată de către casa producătoare ca fiind hitul discului.

Începuturile carierei sale sunt legate de Orchestra Liceului de Muzică din Bacău, unde cântă într-un taraf, la vioară. În perioada următoare cântă în mai multe formații: Omicron (1973-1978),  Nona (1978-1979) alături de Mihaela Runceanu, Apollo a Teatrului „Toma Caragiu”, Ploiești (1980-1981), Litoral (1981-1982), Cromatic (1985-1986), Sfinx (1986-1990).

„Întoarcere în timp” (L. Cazan/instrumentala) de pe albumul „Say Something” (C&P 1996 Intercont Music) interpretat de Laurenţiu Cazan (audio).

Primii paşi în afirmarea artistică îi face pe scena Teatrului din Ploieşti (1981), împreună cu  formaţia LITORAL, al cărei chitarist era. Un an mai târziu, în 1982 are prima apariţie TV într-o emisiune realizată la TVR de renumitul Producător şi Realizator Titus Munteanu, în care îşi interpretează compoziţia „Uită tristeţea„.

https://www.youtube.com/watch?v=Yd5if-clP8c

În 1983 urmează alt succes, ” Sunetul ploii

https://www.youtube.com/watch?v=ak2eThB3Hbs 

piesă care-i pune în valoare deosebita personalitate artistică.

La finalul acestui material dar şi la final de 2018, vă doresc sănătate multă, bucurii împreună cu cei dragi şi Un An Nou 2019 mai bun! LA MULŢI ANI!

Sursa: wikipedia.org.com, youtube.com, romaniaregional.ro/eualegromania/ , Agenţia de presă RADOR, arh. pers. Bogdan Dragomir, fonoteca Radio România! Mulţumiri speciale tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui material jurnalistic!

Foto Bogdan Dragomir (arh. pers. B. Dragomir)

Bogdan Dragomir – Muzician și jurnalist la Radio România Regional.