Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări” semninar dedicat Zilei Dobrogei, la Palatul Copiilor din Constanţa

  Luni, 19 noiembrie 2018, la sala de consiliu a Palatului Copiilor din Constanţa doamna prof. Narciz Amza, susţinută de Comitetul de Reorganizare a UDTTMR, a organizat un semniar  intitulat „Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări”. Întâlnirea de suflet a fost dedicată Zilei Dobrogei și s-a desfășurat sub semnul Centenarului Marii Uniri.

La eveniment au fost prezenţi membri ai comunităţii tătare, iubitori de folclor şi nu numai, care au avut ocazia  de a împărtăși din „zestrea” lor de folclor tătăresc dobrogean şi despre artiștii tătari, care au contribuit de-a lungul timpului la cultivarea şi promovarea valorilor folclorice autentice.

Tot în această seara musulmanii din lumea întreagă au celebrat Mevlid Kandili (Noaptea Naşterii Profetului Muhammed s.a.v.), prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani. „Mevlid” înseamnă „timpul naşterii”. Prilej cu care în deschidere prof. Narciz Amza a transmis un mesaj cu această ocazie, după care doamna Zerin a dat citire câtorva rugăciuni specifice şi a vorbit despre semnificaţia acestei nopţi sfinte.

Membre ale comunităţii care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea valorilor culturale tătăreşti precum  prof. Câimet Memet, dirijoare şi coordonatoare a primului cor de femei tătare înfiinţat după Revoluţia din 1989, a povestit despre corul „Bostorgay” şi despre activităţile culturale, unde acest cor valoros şi-a pus amprenta de promotor al folclorului tătăresc dobrogean.

În continuare, personalităţile tătare şi contribuţia lor în domeniul revigorării şi promovării cântecelor autentice au fost evidenţiate de drd. Ghiulşen I. Ismail. Aceasta a vorbit despre: compozitorul şi artistul de operă Sebat Husein, interpreta-avocat Cadrie Nurmambet, solista de muzică populară Chiamiran Chivu, rapsodul-poet Gevat Raşid şi despre folcloristul Nagi Ali Cafer. Influenţe şi adaptări suferite de cântul tătăresc dobrogean, reliefate de cercetătoarea, Gizela Suliţeanu în prima lucrare de referinţă „Din folclorul muzical al tătarilor dobrogeni.”

Invitatul special al evenimentului domnul Aidun Curtmola, consilier superior în cadrul D.R.I. a subliniat importanţa folclorului, ca parte componentă a valorilor culturale ale unei etnii şi despre proiectele culturale ce vizează etniile, derulate de către departament.

Prof. Elmaz Memedula, fost cadru didactic, inspector şcolar şi membră al primei comisii de învăţământ din cadrul uniunii tătare, nou create după decembrie 1989, a readus în discuţie implicarea cadrelor didactice în promovarea valorilor culturale. Iasemin A., fostă membră al ansamblului folcloric tătăresc din Medgidia a expus imagini cu vechi dansuri tătăreşti executate de ansamblul Karasu, prin anii 1994-1996, la diverse manifestări culturale de gen.

Într-o atmoasferă relaxantă participanţii prezenţi la eveniment au depănat amintiri legate de perioadele din tinereţe când nu existau alte mijloace de comunicare media, iar tinerii interpretau „şîn”, dialoguri muzicale dintre fete şi băieţi, colinde, dar şi cântece de nuntă etc.

Tradiţiile inclusiv practicile folclorice, literar-muzicale ale tătarilor şi turcilor din ţara noastră, sunt identice cu practicile tradiţionale ale popoarelor turcice.  Obiceiurile rămase s-au perpetuat şi se practică şi azi.

Muzica tătarilor poate fi împărțită în mai multe genuri, precum: cântece din folclorul copiilor și cântece de leagăn (nini), cântece de nuntă, bocete, cântece legate de tradițiile agrare, cântece din luna Ramadan, yir, çın / șın, muzica de dans (în special kaytarma, însemnând rotire, învârtire), beyt (specific nogailor).

Dintre instrumentele muzicale, apărute cert mai tărziu, pentru a acompania cântăreții s-au folosit: zurna, ulterior înlocuită de clarinet, daul (tobă mare cu două bețe diferite: čiubuk și čiakmar).

            În timp, cântecul tătăresc a împrumutat și adaptat cuvinte și elemente de influență poetico-muzicală turcească. Acest fapt a fost semnalat de Ghizela Sulițeanu în studiul său privind folclorul nupțial, iar I. Dumitrescu exemplifică, în același sens, cântecul / colindul cu care mergeau copiii de Nawrez, interpretat în turcă, cu versuri întregi în arabă și cu câteva cuvinte tătărești. Citând din paginile volumului scrsi de G.Suliţeanu, moștenirea trecutului reprezintă substanța oricărei culturi, iar scopul este să nu ne uităm tradițiile și să le ducem mai departe.

Ghiulşen Iusuf-Ismail

Radio România Constanţa