Italia se opune unei impulsionări a Uniunii Europene de a impune sancțiuni statelor care efectuează atacuri cibernetice, o mișcare care se potrivește cu apelurile Romei detensiona relaţiile cu Rusia, dar care ar putea înstrăina Italia de aliații săi din UE. Diplomații au declarat că planul de sancțiuni are rolul de a consolida apărarea UE și de a descuraja atacurile cibernetice, în special din partea Rusiei, care a fost, în ultimele luni, în centrul acuzațiilor de amestec în alegerile din diferite state occidentale, precum și de încălcări ale breşelor de securitate efectuate prin mijloace electronice. Dar Italia s-a opus ideii unui nou regim de sancțiuni, arată un document UE confidențial văzut de Reuters. Planul are un sprijin larg în rândul statelor UE, cu excepția Italiei, potrivit documentului. Oficialii italieni nu au fost imediat disponibili pentru comentarii. Italia a cerut, în mod repetat, o relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei, care a fost ținta unei game largi de sancțiuni economice ale UE, de la criza din Ucraina din 2014.

Aceastei poziții i s-a opus marea majoritate a statelor UE, care au reînnoit în mod regulat regimul sancțiunilor împotriva Moscovei din cauza anexării regiunii Crimeei de la Ucraina și a susținerii continue a rebelilor separatiști pro-ruși. Propunerile de sancționare a atacurilor cibernetice au fost discutate în cadrul reuniunilor din această săptămână în cadrul pregătirii pentru un summit UE care va avea loc săptămâna viitoare, la Bruxelles. „Este esențial să răspundem ciberatacurilor de mari dimensiuni ale actorilor străini, în special atunci când ţintesc alegerile noastre”, a declarat pentru Reuters comisarul UE pentru securitate, Julien King, adăugând că sancțiunile ar trebui considerate „acolo unde este cazul”. Marea Britanie, Franța, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania și Polonia au cerut introducerea de sancțiuni, arată documentul. Belgia, Finlanda și Suedia susțin un „răspuns treptat” la viitoarele atacuri, care ar putea include o serie de măsuri înainte de sancțiuni, arată documentul.

Roma a afirmat de mult timp că sancțiunile existente dăunează firmelor italiene care se ocupă de tranzacționarea cu Moscova și solicită dezangajarea tensiunilor cu Moscova, care au crescut mai tare de când un nou guvern antisistem a preluat funcția în Italia, în iunie. Matteo Salvini, liderul Ligii de extremă dreapta, de coguvernare, este un admirator al președintelui rus Vladimir Putin și a respins acuzațiile de amestec rusesc în alegerile occidentale. Diplomații UE au declarat că planul este, de asemenea, menit să prevină atacurile cibernetice din China și Coreea de Nord.

Autor: Francesco Guarascio şi Philip Blenkinsop, Alissa De Carbonnel, Robin Emmott