Cât vor mai fi valabile sancţiunile contra Rusiei?

Uniunea Europeană a subliniat necesitatea consolidării unității în cadrul politicii externe. De data aceasta, a venit cu un astfel de apel Heiko Josef Maas, ministrul german de Externe, care a ținut un discurs la Berlin, înaintea conducerii Partidului Social Democrat din Germania (SPD). În discursul său, Maas a cerut, în special, partenerilor să renunțe la consensul în politica externă a UE – un pas care ar putea complica eliminarea sancțiunilor anti-ruse.

„Noi trebuie să avem o relație echilibrată cu Statele Unite ale Americii, unde europenii vor acționa în mod conștient ca o contrapondere la influența americanilor atunci când SUA depășesc limitele acceptabile”, a spus Maas.

Astfel, ministrul german al Afacerilor Externe a pus la îndoială alianța de 70 de ani dintre Europa și Statele Unite ale Americii.

Mai mult decât atât, Maas a pus semnul egalului între amenințările care vin din partea Washingtonului şi provocările generate de China și Rusia.

„Politica egoistă  “America mai întâi”, pe care o duce Donald Trump, atacurile Rusiei la normele dreptului internațional și la suveranitatea statelor, expansiunea deja imensă a Chinei – toate acestea indică faptul că ordinea lumii vechi nu mai există“, a spus el.

În discursul său, Maas şi-a expus viziunea asupra consolidării fundamentelor UE și a sporirii solidarității membrilor ei. O atenție deosebită în acest sens el a acordat împărțirii dintre Europa de Vest și Europa de Est. Pentru a depăși această scindare, Maas a propus să nu preseze Polonia și alte state care refuză să accepte refugiați, ci, dimpotrivă, să se creeze condițiile în care se va auzi şi opinia lor.

Ministrul german de Externe a atins și teme de genul relațiilor Uniunii Europene cu Italia, unde alegerile au fost câștigate de partide-eurosceptice – „Liga Nordului“, de extrema-dreaptă, și formsaţiunea populistă „Mișcarea de 5 stele“.

„Noi trebuie să ne îngrijorăm de faptul că fiecare a doua persoană din Italia – țara care a fost la originea Uniunii Europene și care rămâne partenerul nostru apropiat, consideră că aderarea la UE nu-i aduce niciun beneficiu”, a spus Maas. Și a promis că Germania va intensifica pașii de reformare a zonei euro pentru a o proteja de riscuri și pentru a o face mai stabilă.

Maas susţine că, până în prezent, Germania a adoptat o poziție prudentă cu privire la problema reformelor UE, dar acum este momentul pentru Berlin să arate flexibilitate. „Trebuie să învățăm să privim lucrurile din punctul de vedere al altor europeni”, a menţionat el.

Printre inițiativele vizând consolidarea rolului politicii externe a UE, Maas a propus două reforme-cheie. Prima este crearea Forțelor europene de reacţie.

Reamintim că aceasta este inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron, care își propune să îmbunătățească instruirea soldaților din țările europene pentru a crește gradul lor de pregătire (a se vedea. „NG“ din 01/18/18).

A doua reformă este respingerea consensului în politica externă a Uniunii Europene.

Maas a propus să se renunţe la situaţia în care, pentru adoptarea unei anumite măsuri, este nevoie de consimțământul tuturor celor 28 de țări – membre ale UE. În schimb, ministrul german al Afacerilor Externe a propus să se ia decizii cu o majoritate de voturi. „Noi trebuie să acționăm ca un întreg… și pentru acest lucru, trebuie să punem capăt blestemului care este principiul solidarității. Acest principiu ne face vulnerabili față de forțele externe, care vor să ne dezbine”, a subliniat Maas. Menţionăm că, anterior, a venit cu o propunere similară Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. Solidaritatea cu o astfel de poziție şi-a exprimat-o a doua zi și Manfred Weber, președintele fracțiunii Partidului Popular European din Parlamentul European. „În prezent, orice membru al UE este capabil să blocheze orice decizie a comunității în sine. Un astfel de sistem este foarte slab. Prin urmare, susținem propunerea… de a adopta regula majorității atunci când votăm asupra problemelor de politică externă”, a explicat Weber.

Posibila abolire a principiului solidarității poate avea consecințe asupra politicii de sancțiuni a UE față de Rusia. Până în prezent, extinderea măsurilor restrictive împotriva rușilor necesită aprobarea tuturor celor 28 de state membre ale UE. Aceasta înseamnă că, în cazul în care, de exemplu, Austria sau Italia votează împotriva sancțiunilor, atunci, teoretic, acestea vor înceta să funcționeze.

Cu toate acestea, după reformele susținute de Maas, sancțiunile europene ar putea fi extinse chiar și în cazul în care un astfel de pas nu ar fi sprijinit de mai multe țări din comunitate.

Cu toate acestea, este prematur să ne facem griji cu privire la un astfel de scenariu pentru Moscova și oponenții sancțiunilor.

Moritz Pieper, profesor la catedra de relaţii internaţionale de la Universitatea din Salford, crede că aceste condiții actuale pentru extinderea restricțiilor este puțin probabil să fie revizuite în viitorul apropiat. „Slăbirea cerințelor de extindere a sancțiunilor retrospectiv nu este atât de ușoară”, a declarat el pentru NG. „Prin urmare, consider că deciziile privind chestiuni cheie, inclusiv sancțiunile anti-ruse, vor continua să fie votate numai prin consens”. Cu toate acestea, după cum a amintit expertul, normele actuale ale UE prevăd o situație în care o țară nu dorește să se identifice cu politica comunitară. „În acest caz, se poate abține de la vot, însă decizia UE va fi totuși implementată”, a explicat el. În contextul politicii actuale de sancțiuni, acest lucru ar însemna că, de exemplu, Austria sau Italia au posibilitatea să-şi exprime dezacordul împotriva politicii UE cu privire la problema sancțiunilor, abținându-se de la extinderea lor, dar restricția se va aplica în continuare.

Articol de Evghenii Pudovkin