Ziua în care este celebrat Sfântul Vartolomei (Sf. Ap. Bartolmeu) stă sub semnul „întoarcerii” sau „învârtirii”, „învârtoşirii”.

(varianta audio a rubricii)

Este ziua când „cerul se întoarce spre sud, adică scade ziua, dă înapoi, iar noaptea dă înainte, şi dacă cineva lucrează în această zi, dă înapoi în tot cursul anului în lucrările sale, căci este învârtirea zilei spre noapte (s.n.)[1]. Fiind rău de învârtit, se lucrează doar jumătate de zi, până în amiaz şi nu se toarce nici în ruptul capului. Cei ce vor încălca interdicţia vor avea „vâjâieli”, ameţeli.

Ziua de Vartolomei „tatăl vârtejurilor” se respectă pentru a nu se stârni vârtejuri de vânt sau să piară oameni în vârtejuri de apă. Din această zi se învârtoşează bobul de grâu, începe să crească. Grija pentru bobul de grâu este în tot timpul anului, pentru că pâinea cea de toate zilele e necesară… în toate zilele. Şi grija, pe măsură!

 

Se crede că „omului care ajunează în ajunul Crăciunului şi nu va mânca pe afară din ajun la Bobotează, în anul acela nu-i vor mânca holdele păsările”[2].

Până-n Bunavestire, la moment-hotar astrologic, echinoxul de primăvară era obiceiul ca fetele că pună grâu în blide cu apă pentru a invoca ploile „la vreme”. De Sfântul Gheorghe, când se poate lua mana holdelor, se fac rituri de înlăturare a farmecelor pentru a proteja recolta.

„Pricopul pricopseşte grâiele”[3] şi ca din orice pricopseală se fac belşuguri, credinţă şi a ţăranului, motiv pentru care ziua de 8 iulie, Pricopul, va fi respectată cu nelucrul. De „învârtoşirea” bobului de grâu (11 iunie) se lucrează doar cât şi grâul s-a-mplinit, adică jumătate. Şi grija nu se sfârşeşte: Adună spic cu spic ca să ai cu grămada. În ziua Sfântului Vartolomei „se învârteşte frunza de tei şi se face întoarcerea faptului (s.n.)[4]. Despre întoarcerea făcăturii se ştie ce-i de făcut încă din primăvară[5].

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin, realizator emisiuni, Departamentul Studiourilor Teritoriale, Societatea Română de Radiodifuziune

 

[1] Th. D. Speranţia, Răspunsuri la chestionarul de sărbători păgâneşti, vol. III, ms. 4962, f. 98.

[2] Simion Florea Marian, Păsările noastre, Buzău, Editura Ion Călinescu, 1897, p. 47.

[3] Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români, op. cit., 1910, p. 1654.

[4] I. A. Candrea, op. cit., 1928, p. 121.

[5] Consemnat în volum la ziua de 11 martie.

Împarte cu prietenii tăi:
  • 45
    Shares