24 de state UE s-au angajat să colaboreze pentru a constitui o „abordare europeană” în materie de inteligență artificială, într-o tentativă de a concura cu giganții tehnologici din America și Asia.

Miniștrii au semnat marți declarația, afirmând că vor lua în calcul investiții publice în inteligența artificială, însă nu au promis o sumă anume dedicată acestor investiții.

Toate statele membre, cu excepția Ciprului, României, Croației și Greciei, s-au angajat să-și „modernizeze politicile naționale”, ca parte a unui efort de dezvoltare a unei cercetări la scară mare în domeniul inteligenței artificiale.

Un oficial al Comisiei a declarat că cele patru state membre care nu au semnat acordul nu se opun inițiativei, dar e posibil să aibă încă nevoie de o aprobare formală înainte de a semna. Declarația a fost semnată și de Norvegia.

Politicienii europeni se chinuie să-și intensifice munca la inteligența artificială prin alocarea de fonduri publice și îndemnarea companiilor pentru a investi în tehnologii precum robotica sau aplicațiile medicale care procesează volume enorme de date. Investițiile UE în inteligență artificială au rămas în urma celor ale SUA și Chinei, iar noua inițiativă a blocului ar putea fi totuși obstrucționată de competiția dintre statele membre ori de pozițiile lor diferite cu privire la legislație.

Comisarul digital al UE, Mariya Gabriel, va publica un document de strategie privind inteligența artificială, pe 25 aprilie, în care va sublinia chestiunile legale pe care tehnologia e probabil să le creeze și că va aborda și temerile legate de substituirea locurilor de muncă cu roboți. Ea nu va propune luna aceasta legislația obligatorie privind inteligența artificială, însă nu a exclus ca tehnologia să fie reglementată la o dată ulterioară. /…/

Articol de Catherine Stupp