După un șir nesfârșit de click-uri aruncate din plictiseală pe Facebook, norocul chior a făcut să dau peste un joc pe care nu îl mai văzusem încă din tinerețea bunicilor. Este vorba despre “Commando 2”, o continuare evidentă a lui “Commando”, un joc în care avem misiunea de a-l călăuzi pe însuși Rambo într-o serie de aventuri care mai de care mai sinucigașe.

Dacă se întâmplă să evoluați în jurul vârstei de 70 de ani, cât are Sylvester Stallone a.k.a. Rambo în prezent, este cât se poate de clar că NU vă invit să jucați nici Commando 1 și nici Commando 2. Acestea sunt jocuri pentru meseriași, pentru Skillz Boys, și dacă vreți neapărat să aflați de ce se mișcă toate lucrurile atât de repede în ziua de azi, rugați un nepot să îl joace un pic, ca să vedeți ce înseamă de fapt îndemânare adevărată.

La fel cum se întâmpla și în seria de filme “Rambo”, dacă stai o secundă și te gândești, game over. Vin japonezii și te atacă cu sabia, vietnamezii împing butoaie cu explozibil peste tine, chinezii te zăpăcesc cu artele marțiale iar românii… mă rog, românii nu apar în joc, dar dacă ar apărea, cine știe ce le-ar mai trece și lor prin cap. Bineînțeles că în timp ce te bați cu toți acești inamici trebuie să ai grijă să te ferești și de lunetiștii care te iau la țintă permanent, neuitând să eviți tot în același timp și bombele care pică din avioane și ploaia de obuze trase de tancurile care practic se află peste tot.

Probabil că dacă aș fi avut vreo 80 de mâini și 20 de ani mai puțin aș fi reușit să trec de cea de-a treia misiune. Cum nu am așa ceva, nu îmi rămâne decât să-i invit pe cei care au cu adevărat abilități pentru astfel de trebșoare să și le verifice în Commando 1 și 2. Eu între timp mai joc o partidă de Hearthstone, pentru că aici măcar nu aruncă nimeni în mine cu grenade, ceea ce eu cred că este un mare câștig pe plan personal.