Traim intr-un oras foarte aglomerat si ne plangem adesea ca Bucurestiul se sufoca din cauza traficului infernal. Pentru a rezolva problema traficului si a aglomeratiei, pentru a ne deplasa mai usor si pentru a respira un aer mai curat, trebuie sa analizam cauzele acestei aglomeratii si sa gasim solutii, in functie de cauze.

Una dintre aceste cauze este faptul ca Bucurestiul, ca orice metropola, atrage forta de munca, oameni care vin cu afaceri sau pentru a interactiona cu institutiile statului, ori pentru a beneficia de servicii medicale din toata tara. Numai zona de influenta directa in transport a Capitalei se intinde pe o raza de pana la 60 sau chiar 100 de kilometri de jur imprejurul orasului. Este ceva obisnuit ca oameni care locuiesc in Ploiesti, Pitesti, Targoviste sau Giurgiu sa aiba locuri de munca sau afaceri in Bucuresti. Asta ca sa nu mai vorbim despre cei care locuiesc in judetul Ilfov si lucreaza in orasul nostru. In lipsa unui transport public integrat pentru toata aceasta zona de influenta economica a Capitalei, care sa le ofere mobilitate si predictibilitate, multe dintre aceste persoane fac naveta la Bucuresti cu propriile masini, sporind congestia traficului.

Desigur, toti acesti navetisti ar putea ajunge in Bucuresti cu trenurile, pentru a apela apoi la sistemul de transport public al orasului. Aceasta varianta este posibila datorita faptului ca Bucurestiul dispune de o centura feroviara si de gari la fiecare 90°, Gara de Nord si Gara Basarab, in partea de nord, Gara Progresu, in sud, Garile de Est si de Vest, in respectivele zone.

Iata ca CFR face un prim pas in directia valorificarii transportului feroviar in zona de influenta a Capitalei. Inchisa circulatiei feroviare in ultimii cinci ani, sectiunea Pasarea – Mogosoaia, parte a Centurii Feroviare din Bucuresti, va fi redeschisa traficului, de luni 11 septembrie.

In prezent, traficul trenurilor de marfa pe relatia Bucuresti – Constanta este sufocat de circulatia si prioritizarea unui numar mare de trenuri de calatori.

CFR SA a investit in redeschiderea secțiunii Pasarea – Mogosoaia, care faciliteaza circulatia atat a trenurilor de marfa, cat si a celor de pasageri pe relatia Bucuresti Nord – Chitila – Mogosoaia – Voluntari – Pasarea – Fundulea – Constanta.

Astfel, trenurile cu destinatia Chitila nu vor mai tranzita Bucurestiul, ci vor utiliza Centura Feroviara a Bucurestiului fapt care va fluidiza circulatia in zona.

Odata cu redeschiderea acestei sectiuni, capacitatea de transport feroviar in zona va creste cu peste 30 de trenuri pe zi, iar acest lucru ar putea aduce CFR SA, administratorul national de infrastructura feroviara, un venit suplimentar, anual, de peste 3 milioane de euro , prin incasarea taxei de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI).

Redeschiderea sectiunii Pasarea – Mogosoaia va descongestiona atat traficul trenurilor de pasageri, cat si pe cel al trenurilor de marfa care circula catre si dinspre Constanta.

Lucrarile de reparatie si inlocuire a traverselor pe sectiunea mentionata au fost executate de catre compania Wiebe Romania si au durat mai putin de 30 de zile.

Acest proiect a fost sustinut atat de catre Ministerul Transporturilor, cat si de Primaria Municipiului Bucuresti, iar ministrul Razvan Cuc si primarul general, Gabriela Firea, spera ca prin aceasta solutie sa reduca numarul de accidente in zona podului de cale ferata din Parcul Herastrau.

In luna iunie a acestui an a avut loc ultimul accident dintr-o serie de accidente mortale pe podul din Herastrau. Bucuresti FM a desfasurat o campanie de interes public pentru a sustine demersurile primarului general, Gabriela Firea, pentru constructia unei pasarele pietonale care sa permita traversarea Lacului Herastrau, la nivelul apei, in zona podului de cale ferata. In cele din urma, Municipalitatea a obtinut acordul Ministerului Transporturilor si a amplasat pasarela pietonala, in prima decada a lunii august.

Tranzitul trenurilor catre cel mai important port maritim al Romaniei, Portul Constanta, este in general extrem de afectat, in perioada de vara, de numarul mare de trenuri de pasageri care circula inspre si dinspre Constanta, asigurand fluxul turistilor spre si dinspre litoral.

Tronsonul Bucuresti Nord – Constanta, in lungime de 225 km, face parte din Coridorul IV Paneuropean, cel care pe teritoriul Romaniei parcurge relatia Curtici – Constanta (ramura nordica) si Arad – Calafat (ramura sudica).

Modernizarea acestui tronson, pentru viteza de circulatie de 160 km/h, a costat aproximativ 1 miliard de euro, fondurile fiind asigurate in mare parte de Uniunea Europeana.

Prin sprijinirea lucrarilor de reabilitare si modernizare a Coridorului IV, Uniunea Europeana a subliniat importanta accesului feroviar catre Portul Constanta, fapt care, in esenta, asigura dezvoltarea economica a portului, acesta fiind cel mai mare din Europa de sud-est.

Desigur, Centura Feroviara va putea reprezenta o solutie pentru descongestionarea traficului in Bucuresti doar daca acest prim pas, redeschiderea tronsonului Pasarea – Mogosoaia, va fi urmata de realizarea unor noduri intermodale de transport, la fiecare dintre garile de care dispune Bucurestiul. Aceste terminale intermodale ar trebui sa permita accesarea transportului public de suprafata si subteran al Capitalei, asa cum se intampla la Gara Basarab, spre exemplu. Ar mai trebui, apoi, implementat un sistem integrat de ticketing, care sa includa nu doar metroul si RATB-ul, ci si trenurile CFR. Asadar, mai sunt multi pasi de facut…