Viața plină de poveste a Iustinei Băluțeanu amintește de darul de a lăsa lumii valori ce au un început: cu numele cuiva. Hăulita, cântec gorjenesc, de unde și Hăulita de la Gorj, este o denumire care personalizează un loc geografic și un stil de interpretare. A hăuli înseamnă a chiui. Hăulita adusă în lumea muzicii de Iustina Băluțeanu are însă inflexiunile muzicale specifice muzicii gorjenești și astfel s-a impus în conștiința publicului. În acest septembrie s-au împlinit trei decenii și jumătate de la plecarea în altă lume, mult prea devreme a celei care va reuși să adune în repertoriul ei cântece reprezentative pentru Gorj și să realizeze un florilegiu din cântecele de nuntă, ritual ceremonial existențial cu o simbolistică bogată și cu practici, uneori magice, care însoțesc interpretarea acestor cântece la anumite momente ale secvențelor de ceremonial nupțial.

 

Iustina Băluțeanu s-a născut în comuna Moșteni-Logrești, jud. Gorj, în zi de mare sărbătoare, la 8 septembrie 1923, și s-a stins din viață la doar 57 de ani, la 11 septembrie 1981. A urmat cursurile școlii primare în comuna natală, studiile liceale la Liceul Madona Dudu și la Institutul Ortodox al femeilor Române din Craiova. Îndrumată să-și perfecționeze stilul de interpretare, să-și cultive vocea în mediu instituționalizat, s-a înscris la Conservatorul Astra din București, fiind colegă cu Nicolae Herlea și Iolanda Mărculescu. A început colaborarea cu înregistrări la Casa de discuri Electrecord (1957-1958) și la Radio București (1950).

Melodia ”Cântă păsările toate” este considerată prima hăulită din folclorul muzical românesc. Cunoscută mai apoi sub denumirea de Hăulita gorjenească, această melodie va fi interpretată în stil personal și de Maria Lătărețu, și de Maria Tănase, cea care îi va crea un text satiric.

Sârba hăulită de la Gorj – din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Despre primatul acestei creații, ca și despre valoarea cântecelor Iustinei Băluțeanu aflăm amănunte de la sora acesteia, doamna doctor Despina Tudor:

  • Interviu cu Despina Tudor

Cântecele specifice ritualului de nuntă sunt însă cele care identifică repertoriul Iustinei Băluțeanu. Așezate pe un CD melodiile „Nuneasca”, „Cântecul miresei”, „Cântecul mirelui”, „Cântecul darului”, „Ia-ți mireasă ziua bună”, „Șede mireasa-n grădină”, reconstituie secvențele rituale ale ceremonialului, fiind interpretate azi, ca necesare derulării nunții, intrând astfel în conștiința publicului.

  • Cântece de nuntă din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Numele Iustinei Băluțeanu s-a impus în spațiul public și prin două evenimente de referință: Festivalul Iustina Băluțeanu, inițiat în 2006 în comuna Bustuchini, Gorj și întrerupt în anul 2012, și o expoziție de cusături persane cu teme din natură și folclor ce se constituie în expoziție permanentă la Clubul pensionarilor din București.

Rămân reper însă de netăgăduită valoare cântecele sale în stil gorjenesc, cu inflexiunile care dau personalitate interpretării și viață lungă creațiilor păstrate în memoria colectivă.

– din Fonoteca Societății Române de Radiodifuziune

Text și lectură: Gabriela Rusu-Păsărin