În această săptămână, Comisia Europeană a dat publicității rapoartele aferente Mecanismului de Cooperare și Verificare, pe scurt MCV, și care vizează Bulgaria și România. Pentru cei care nu sunt familiarizați, țara noastră este monitorizată de către executivul comunitar la capitolul Justiție și Afaceri interne, încă de la momentul aderării la spațiul comunitar. Această situația a apărut în condițiile în care, în 2007, în România erau semnalate sincope majore în domeniul reformei sistemului de justiție și al luptei împotriva corupției.

Astfel, Comisia a pus în funcțiune un mecanism ce nu a mai fost utilizat în cazul altor state prin care Bulgaria și România sunt evaluate pe domeniile Justiție și Afaceri Interne. În cazul Bucureștiului sunt urmărite patru obiective majore: consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție; instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese; înlăturarea corupției la nivel înalt; înlăturarea corupției la nivelul administrațiilor locale.

Toate acestea sunt repere luate în calcul atunci când se elaborează un raport MCV pentru România. De această dată, Comisia vine cu câteva observații. Potrivit uneia dintre ele, 2016 va fi un an reper pentru capacitățile Bucureștiului. Este vorba despre integritatea celor numiţi în funcţii importante în sistemul judiciar, dar şi despre candidații pentru alegerile din acest an. O altă observație este că Parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituții de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupției să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective.

Nu în ultimul rând, Comisia notează că „Rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești”. În ceea ce privește plusurile, pe acest subiect, ofițerul de presă al Reprezentanței Comisiei Europene la București, Mihai Roșioru, a declarat:

”Raportul prezentat de Comisia Europeană concluzionează faptul că România a continuat să realizeze reforme în domeniul Justiției și în timpul anului 2015. Menținerea acestei tendințe este un semn că România realizează progrese durabile în direcția îndeplinirii celor patru obiective din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Raportul constată că sistemul judiciar și Parchetul Anticorupție au dat dovadă de profesionalism și au obținut rezultate bune în ceea ce privește cazurile de corupție pe care le-au urmărit. De asemenea, reforma sistemului judiciar a fost asumată la un nivel intern; sistemul judiciar per ansamblu și-a demonstrat capacitatea de adaptare la schimbările importante aduse, atât Codului de Procedură Civilă, cât și Codului de Procedură Penală. Sistemul judiciar din România a continuat să depună eforturi în vederea unificării jurisprudenței și în ceea ce privește menținerea independenței. Toate aceste lucruri indică o tendință și reprezintă un semn că România realizează în acest moment progrese durabile în direcția îndeplinirii celor patru obiective din cadrul MCV. Mai multe recomandări din raportul pentru anul 2014 sunt în continuare valabile, ceea ce înseamnă că, în acest moment, reforma nu se bucură încă de consensul general necesar pentru ca progresele din sistemul judiciar să fie considerate ireversibile”.