Parlamentul European a adoptat ieri, cu 613 voturi pentru, 70 împotrivă și 19 abțineri, raportul intitulat „Către o abordare integrată a patrimoniului cultural european”, elaborat de europarlamentarul Mircea Diaconu, raportor din partea ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa) și vicepreședinte al Comisiei pentru cultură și educație (CULT) a forului legislativ european. Documentul subliniază importanța finanţării europene și a sprijinului oferit de instituțiile Uniunii Europene statelor membre, în privința promovării și conservării patrimoniului cultural și totodată propune soluții de valorificare a acestuia la nivelul potențialului său social, economic şi de mediu.

Despre programe şi finanţări, Mircea Diaconu:

Este un munte de intenţii bune, totul este în regulă, programe sunt, linii de finaţare sunt, însă, efectiv, punerea lor in practică este greoaie, întârzie, dacă discutăm de Romania este şi mai grav. Chiar şi alte ţări care se mişcă repede şi bine pe subiecte din acestea au dificultăţi. Cumva, cultura este la urmă, alte subiecte sunt înainte, cultura este la urmă. Este un top care s-a instituit şi cultura este ultima.Când e de tăiat ceva dintr-un buget, că e naţional, european, se taie de la cultură. Chiar subiecte din acestea au fost şi sunt, sunt câteva subiecte deschise, despre finanţare culturală şi sunt deschise de câţiva ani buni. În Europa a fost nevoie de strâns nişte bani pentru urgenţe, efectiv se încearcă de la nivelul Comisiei Europene tăierea acestor linii de finanţare, acestor iniţiative foarte bune.

Printre solicitările concrete formulate de Mircea Diaconu se numără desemnarea unui An European al Patrimoniului cultural, înființarea unui portal unic cu informații despre toate sursele de finanțare europene pentru patrimoniul cultural, asigurarea unui control de calitate în cadrul proiectelor europene de restaurare a patrimoniului și revizuirea pragului de 5 milioane de euro fixat pentru proiectele de restaurare. În ceea ce priveşte procentul alocat din PIB culturii, România stă dezastruos.

Se vorbeşte minunat despre cultură şi finanţarea este 1%, 2%, 3%. Iar în România, ca să fie foarte simplu, este 0,1%

Şi totuşi ne dorim o Capitală culturală europeană în 2021. Ce şanse avem?

Senzaţia mea, déjà, după ce au trecut reprezentanţi ai vreo zece oraşe din Romania care vor să participle, este că cei mai multi sunt curioşi, pur şi simplu, nu fac decât, iarăşi folosesc un termen crud, nu o fac pe bune. Chiar să fim serioşi, să vrem ceva cu adevărat