Comisia Europeană şi Consiliul şi-au publicat cel mai recent raport comun legat de implementarea strategiei-cadru Educaţie şi formare 2020. Documentul identifică şase noi priorităţi, printre care îmbunătăţirea competenţelor şi angajabilităţii, crearea unui mediu educaţional deschis, inovativ şi digital, precum şi necesitatea unui accent deosebit pe valorile fundamentale ale egalităţii şanselor, non-discriminării şi a cultivării unei atitudini civice active.

Detalii ne oferă Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus.

Strategia-cadru Educaţie şi formare 2020 a fost elaborată în anul 2009. Ea oferă ţărilor membre, Comisiei şi instituţiilor de învăţământ un forum de schimb al bunelor practici, informaţii şi sfaturi în domeniul reformelor din învăţământ. De la bun început s-au identificat principalele direcţii de acţiune pentru eficientizarea educaţiei şi formării profesionale, adaptarea acestora la cerinţele pieţii muncii.

Nathalie Vandystadt, purtător de cuvânt pentru educaţie, tineret, sport şi cultură:

„Este vorba de învăţarea de-a lungul vieţii şi mobilitate, calitatea învăţământului, valorile civice în educaţie precum şi creativitatea şi inovarea. Prin această colaborare Comisia oferă ţărilor membre şansa de a învăţa reciproc din experienţele particulare, de a elabora recomandări specifice în chestiuni cum ar fi educaţia digitală sau formarea cadrelor din învăţământ, ori recunoaşterea diverselor competenţe profesionale dobândite prin învăţare.”

Strategia-cadru cuprinde toate stadiile educaţiei, de la învăţământul preşcolar, până la educaţia superioară şi formarea sau reconversia profesională a adulţilor.

Comisia şi statele membre au început să lucreze de anul trecut la întocmirea unui bilanţ privind progresele înregistrate din 2012 şi identificarea noilor priorităţi ale cooperării europene.

Ca şi parte a exerciţiului de inventariere, s-a recurs la o evaluare independentă, s-au întocmit câteva rapoarte naţionale consultându-se oficialităţi din instituţiile de resort ale ţărilor membre, parteneri sociali europeni şi specialişti din domeniu.

Concluziile analizei sunt reflectate de raportul publicat săptămâna trecută.

„În acest document Comisia propune un nou set de priorităţi pentru următorii cinci ani, mai focusate oarecum.

Vom continua să lucrăm bineînţeles la implementarea practicii învăţării de-a lungul vieţii şi îmbunătăţirea şanselor de afirmare pe piaţa muncii, dar în plus faţă de acestea sugerăm statelor membre o preocupare deosebită pentru integrarea în învăţământ a categoriilor de elevi şi studenţi care provin din familii defavorizate. Ştim că există categorii mai expuse la riscul abandonului şcolar, insistăm ca atare ca ţările membre să-şi facă o prioritate din limitarea cât mai substanţială a acestui fenomen.” Concret, noile direcţii prioritare de acţiune propuse de Comisie sunt 6 la număr: aptitudini şi competenţe relevante din punctul de vedere al pieţii muncii, educaţie incluzivă bazată pe egalitate şi non-discriminare, educaţie şi formare inovativă, corespunzătoare cerinţelor epocii digitale, un suport puternic pentru educatori, transparenţă şi recunoaşterea aptitudinilor şi calificărilor pentru facilitarea învăţării, a mobilităţii precum şi investirea în educaţie, performanţa şi eficienţa învăţământului.

Comisia va prezenta în noiembrie aşa-zisul Monitor anual al educaţiei şi formării, analiza anuală a progreselor înregistrate în apropierea de obiectivele propuse prin strategia-cadru.