Discuţiile-maraton legate de soarta Greciei au distras oarecum atenţia de la un punct mult mai puţin dramatic de pe ordinea de zi a Eurogrupului: alegerea noului preşedinte.

Procedura s-a derulat în după-amiaza zilei de luni, în umbra mediatică a tratativelor din zorii şi dimineaţa aceleaşi zile. Ministrul de finanţe al Ţărilor de Jos, Jeroen Dijsselbloem a câştigat un al doilea mandat în fruntea organismului informal, care întruneşte miniştrii statelor membre ale zonei euro. Care este mesajul acestei opţiuni, de ce este atât de important rolul unui organism informal în funcţionarea cotidiană a UE? – aflăm din rubrica Local, regional, european – EuranetPlus, realizată astăzi de Papp-Zakor András, de la Radio România Cluj

Principala atribuţie a Eurogrupului constă în coordonarea politicilor economice ale statelor membre ale zonei euro.

Problemele interne scoase în evidenţă de criza economico-financiară au lărgit în mod firesc sfera preocupărilor acestui for. Dacă frecvenţa reuniunilor ordinare este de aproximativ o dată pe lună, problemele deosebite au impus în ultima vreme o serie de întâlniri extraordinare, de genul celei care a precedat soluţia de compromis găsită pentru menţinerea finanţării Greciei.

Priorităţile strategice actuale ale Eurogrupului îşi găsesc reflexia poate cea mai cuprinzătoare în cele trei direcţii cheie menţionate de preşedintele Jeroen Dijsselbloem la preluarea primului mandat:

„Desăvârşirea uniunii bancare este esenţială în viziunea mea pentru întărirea uniunii economice şi monetare, ca şi a Uniunii Europene în ansamblul ei! Trebuie să menţinem elanul acestui proces lucrând la un mecanism unic de rezoluţie, la armonizarea mecanismelor de garantare a depozitelor, elaborarea unui cadru unic de reglementare.

Tema a doua este strategia de consolidare fiscală. Ea este una din pietrele de căpătâi ale strategiei noastre menite să readucă încrederea în pieţele financiare.

A treia chestiune: politicile noastre economice trebuie acum focalizate pe reinstalarea creşterii sustenabile, pentru crearea a noi locuri de muncă, în special pentru tineri!

Va trebui să facem toate acestea demonstrând că nu zona euro a provocat greutăţile cu care ne confruntăm, ci ea este parte a unei soluţii comune!” – spunea Jeroen Dijsselbloem în 2013, la preluarea mandatului de la fostul preşedinte al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.

Preşedintele fiind cel care întocmeşte programul de lucru pe termen lung al Eurogrupului, consensul privind persoana sa, viziunea şi personalitatea lui au o importanţă deosebită pentru funcţionarea eficientă a acestui for. Jeroen Dijsselbloem dispune în mod cert de experienţa şi cunoştinţele necesare implementării unor programe de căpătâi, cum ar Raportul celor cinci preşedinţi – dintre care unul este chiar el – şi Compactul fiscal, documente care sunt inclusiv pe masa Eurogrupului. În aceeaşi zi în care a fost reales, Jeroen Dijsselbloem rezuma astfel discuţiile operative purtate cu colegii:

„Cred că recentele evenimente, dezbaterile purtate despre uniunea monetară, integritatea, puterea sa, au dovedit încă o dată importanţa raportului celor cinci preşedinţi. Acest document propune în primul rând o întărire a guvernanţei uniunii monetare, ambiţie care a fost susţinută într-o manieră forte în cursul discuţiilor noastre de astăzi! Toţi cei care au luat cuvântul, s-au pronunţat în favoarea unor noi paşi care să ducă la întărirea acestei guvernanţe comune.

Se pare deci, că implementarea acestui plan ambiţios, în trei etape, menit să aprofundeze uniunea economică şi monetară cel târziu până în 2025, va constitui una din preocupările de bază ale Eurogrupului şi ale preşedintelui acestuia în decursul mandatului său de 2 ani şi jumătate.