Uniunea Europeană în ansamblu face pași importanți în ceea ce privește schimburile comerciale, înțelegerile financiare. Un exemplu este proiectul de înțelegere între spațiul comunitar și Statele Unite.

În aceeași cheie poate fi privit și recentul summit Uniunea Europeană – Japonia. Părțile doresc un acord de liber schimb care să vină în sprijinul ambelor. Ca elemente în susținerea unui astfel de demers poate fi menționat faptul că, împreună, economia UE și cea a Japoniei reprezintă peste o treime din PIB-ul mondial. Japonia este cel de al doilea mare partener comercial al UE din Asia. În vreme ce Japonia reprezintă un investitor major în UE, investițiile străine directe ale UE în Japonia rămân modeste. Odată intrat în vigoare, acest acord de liber schimb ar putea să stimuleze economia UE cu 0,6 – 0,8 % din PIB, să crească exporturile UE către Japonia cu peste 30 %, să creeze 420 000 de locuri de muncă numai în spațiul comunitar.

Cu aceste cifre pe fundal, la summitul de la Tokyo, părțile s-au înțeles să dea un impuls veritabil negocierilor pentru încheierea unui astfel de acord până la finalul lui 2015.

Într-o conferință de presă, comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, a sintetizat care ar putea fi avantajele unei astfel de înțelegeri, dar a pus accent și pe ideea calității acordului.

Japonia și Uniunea Europeană se confruntă cu provocări economice. Vrem ca popoarele noastre să poată lucra, dorim să asigurăm prosperitatea societăților noastre pentru deceniile următoare. Pentru a face toate acestea, avem nevoie de de creștere. Amble părți folosesc cea mai largă gamă de instrumente pentru a atinge acest scop.

Comerțul mai deschis va stimula cererea pentru exporturi de ambele părți, fie pentru masinile și utilajele noastre, pentru cosmetice, servicii financiare, produse alimentare. Amploarea acestui efect va fi foarte mare, deoarece Uniunea Europeană și Japonia sunt cea mai mare, respectiv a patra economie la nivel global.

Ar trebui să urmărim scopul de a scăpa de tarife pentru ambele părți, inclusiv pe produse alimentare și agricultură, precum și pentru masini. Bineînțeles că trebuie să ne respectăm reciproc nucleele de priorități, dar în Europa nu putem accepta un acord care este inferior a ceea ce am negociat cu alte țări.

Cooperarea în domeniul reglementării este viitorul politicii comerciale și avem nevoie de ambele. Deci, ca să fie clar, cooperarea în domeniul reglementării nu înseamnă subminarea normelor care protejează cetățenii noștri sau mediul nostru. Oamenii din Europa și Japonia trebuie să se simtă în siguranță, ei au nevoie să știe că serviciile pe care le folosesc sunt sigure, eficiente și ecologice, dar asta nu înseamnă că nu putem elimina diferențele tehnice inutile între sistemele noastre pe baza standardelor internaționale.

De adăugat la cele spuse de comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmström, că Uniunea Europeană şi Japonia au găsit limbaj comun şi în privinţa schimbărilor climatice la nivel global, dar și în ceea ce privește aprofundarea cooperării dintre cele două părți în combaterea terorismului.