Săptămîna trecută a avut loc la Bruxelles cel de-al 5-lea Forum European de Protecţie Civilă.

Peste 900 de experţi de pe-ntregul continent au participat la dezbaterile având ca temă modalităţile de pregătire şi reacţie comună la calamităţile naturale sau cauzate de om.

Detalii aflăm de la Papp-Zakor András, în cadrul rubricii Local, regional, european – EuranetPlus

Forumul European de Protecţie Civilă este un eveniment bianual. Tema centrală a ediţiei actuale a fost sintetizată în două cuvinte cheie: „parteneriat şi inovare”.

Organizatorii s-au folosit de ocazie inclusiv pentru a publica rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru referitor la protecţia civilă. Conform acestuia aproape 90% din cetăţenii Uniunii sunt în favoarea unei politici comune în acest domeniu, având în vedere caracterul transfrontalier al atât de multor dezastre şi calamităţi. Aproape acelaşi procent s-a declarat în favoarea principiului ca UE să acorde ajutor oricărei ţări din lume lovite de un dezastru.

Cetăţenii Europei sunt de acord în privinţa necesităţii coordinării acţiunilor UE în ceea ce priveşte dezastrele, considerând că această modalitate este mai eficientă decât acţiunile individuale ale oricărei dintre ţări. Consecinţele deazastrelor afectează în mod frecvent mai multe ţări în acelaşi timp. Suntem hotărâţi să conlucrăm în continuare pentru a ne pune la punct prevenţia şi a ne perfecţiona pregătirea

spunea comisarul UE pentru ajutor umanitar şi gestionarea crizelor, Christos Stylianides.

Un aport deosebit în elaborea noilor procedee de minimizare a riscurilor şi de limitare a consecinţelor îl au cercetarea şi inovarea, puncte forte ale Uniunii Europene.

Carlos Moedas, comisar european pentru cercetare, inovare şi ştiinţă:

Coordonarea eficientă şi planificarea prevenţiei, a intervenţiei în cazul dezastrelor este responsabilitatea fiecăruia. Dar este în mod clar responsabilitatea acelor naţiuni, care sunt cele mai bine echipate, care pot lucra efectiv pentru reducerea riscurilor, care pot orienta şi salva în caz de nevoie! Un anume grad de risc va exista întotdeauna. Acest grad poate fi chiar ridicat câteodata. Dar la nivelul Uniunii Europene, la nivel internaţional trebuie să punem la punct metode şi căi practice de coordonare a cercetării în domeniul reducerii riscurilor, a prevenirii dezastrelor.

Europa are deja contribuţii majore în acest domeniu, a ţinut să accentueze comisarul Carlos Moedas, care a dat ca exemplu programul Copernicus şi sistemul de avertizare timpurie în caz de cutremur EU REAKT.

Programul Copernicus, ochii Europei aţintiti asupra Pământului evoluează la ora actuală de la un program de cercetare spre unul activ pe teren. Sistemul său de Management al Urgenţelor a fost activat de cutremurul devastator din Nepal, furnizând hărţi de referinţă echipelor internaţionale de salvare chiar a doua zi!

Un exemplu interesant este şi proiectul EU REAKT, al cărui sistem permite localizarea în doar 2 minute a oricărei activităţi seismice, zonele în care seismul s-a resimţit, unde s-au putut înregistra pagube, în care ar putea fi nevoie de ajutor.

Mecanismul UE de protecţie civilă – cadrul comun de răspuns coordonat la urgenţe – a stat la baza a peste 200 de acţiuni europene de ajutorare din 2001 şi până-n prezent, inclusiv după recentul seism din Nepal.