Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care ”încurajează” Turcia să recunoască ”genocidul” armean. Cu trei zile înainte, Papa Francisc a folosit acest cuvânt pentru a evoca masacrul contra armenilor comis de Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial. Pe de altă parte, Comisia Europeană evită să folosească temenul de ”genocid”, deoarece acesta nu este utilizat de toate statele membre ale UE.

În contextul comemorării a 100 de ani de la genocidul armenilor din Turcia, Comisia Europeană a avut 4 puncte de pe agenda de lucru a zilei de miercuri, 15 apr., dedicate solicitării Parlamentului European pentru ca Turcia să recunoască genocidul armenilor. Această cerere vine însă în conjunctura în care şi unele dintre ţările membre ale Uniunii Europene ar trebui să ajungă să considere tragedia de acum 100 de ani a armenilor din Turcia a fi genocig. PE încurajează Turcia să ”folosească comemorarea centenarului genocidului armean ca o importantă ocazie” de a-şi deschide arhivele, de a se împăca cu trecutul său, de a recunoaşte genocidul şi astfel de a deschide calea pentru o ‘reconciliere reală între popoarele turc şi armean”. Este, de asemenea, important pentru Comisa Europeană ca rapoartele anuale privind Turcia, ţară cadidată pentru intergrarea în Uniunea Europeană, să reflecte o tendinţă spre reconciliere cu Armenia.

Zanda Kalniņa-Lukaševica, secretar de stat în Ministerul de Externe al Letoniei, ţară ce deţine preşedinţia prin rotaţie Uniunii Europene, a declarat:

Pe 24 apr vom comemora trecerea a 100 de ani de la acea perioadă neagră din istoria umanităţii. Mulţi armeni au căzut victime ale atrocităţilor comise în timpul Imperiului Otomon. Regretăm suferinţele îndurate de femei, bărbaţi şi copii precum şi pierderea vieţilor omeneşti. Consiliul a primit rezoluţia Parlamentului European care, printre alte teme, a chemat toate ţările membre să recunoască acele atrocităţi ca genocid şi încurajează instituţii şi state membre să contribuie la această recunoaştere.

Evenimentele de acum 100 continuă să aibă efect şi în prezent în relaţiile turco-armene, în comunităţile armene din Uniunea Europeană şi menţin, încă, opinii divergente în cadrul Uniunii în privinţa acestei tragedii a spus Kristalina Georgieva, vicepreşedinte al Comisiei Europene, care a adăugat:

Indiferent de cuvintele pe care le folosim pentru a descrie acele evenimente înspăimîntătoare nu se poate nega realitatea istorică. Ea reprezintă atrocităţi cumplite suferite de poporul armean care nu trebuie uitate niciodată. Parlamentul European poate conta pe colaborarea Comisiei Europene pentru a extrage învăţăturile potrivite din această lecţie a istoriei pentru a nu mai repeta greşeli din trecut în viitor. Am construit o Europă ce este cămin pentru toţi europenii, o casă primitoare.

Comisia Europeană încurajează ambele părţi să deschidă calea pentru o reconciliere completă. Reconcilierea este una din valorile pe care s-a construit Uniunea Europeană. Comisia Europeană doreşte ca relaţiile dintre Turcia să Armenia să se normalizeze cît mai curînd posibil.