Comitetul de libertăţi civile şi Comitetul de afaceri economice şi monetare din Parlamentul European s-au reunit în această săptămână pentru a-şi exprima votul privind acordul referitor la noua legislaţie pentru combaterea spălării banilor, infracţiuni fiscale şi a finanţării terorismului.
Mai multe detalii ne oferă Sorin Şchiopu, de la Studioul regional Radio România Târgu Mureş, în rubrica “Local, regional, european – EuranetPlus”

Cu 87 de voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere, eurodeputaţii au adoptat directiva privind combaterea spălării banilor.
Această directivă va permite identificarea beneficiarilor efectivi ai companiilor și trusturilor, pentru combaterea mai eficientă a coruptiei.
Cele 28 de state membre UE vor avea obligația de a ţine 28 de registre publice, care vor fi interconectate, registre ce vor conţine numele beneficiarilor efectivi ai societăţilor comerciale, fundaţiilor şi trusturilor, în scopul de a împiedica firmele false să transfere bani murdari.
Raportorul pentru Comitetul Libertăților Civile, Judith Sargentini din Olanda, a arătat că a fost nevoie de doi ani, din momentul în care propunerea a ajuns în Parlamentul European până când s-a ajuns la formula de astăzi privind directiva pentru combaterea spălării banilor.
În opinia sa, prin îmbunătăţirile aduse propunerii iniţiale, Parlamentul va contribui prin înființarea acestui registrului european al beneficiarilor nu doar la lupta împotriva spălării de bani și a finanțării grupărilor teroriste, dar și la lupta împotriva evaziunii fiscale.
Eurodeputata olandeză a mărturisit că un scandal care a schimbat viziunea asupra acestei probleme în țara sa, a fost cel în care a fost implicat fiul fostului președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici.
Acesta a reușit să devină foarte bogat în câțiva ani și să pună banii într-o companie olandeză pentru a evita impozitele în ţara sa.
Judith Sargentini a subliniat că se doreşte să se depăşească aceste situații de tipul ”Nu am știut” prin crearea acestui registrul la nivel european al beneficiarilor, care să facă lucrurile transparente:
“Transparență. Cred că este foarte important să ne asigurăm că cetățenii știu cui aparține o companie, pentru ca ei să nu își piardă încrederea și să își plătească impozitele.

Am văzut, de exemplu, că fiul fostului președinte al Ucrainei și-a investit banii într-o firmă fictivă din Olanda și nu a plătit impozitele aferente în Ucraina.
Cred că este rușinos. Am încercat să transparentizăm prin Registrul European al Beneficiarilor.
Această legislație este numită pentru combaterea spălării banilor și împotriva finanțării grupărilor teroriste.
Dar, sincer, cred că terorismul este ieftin. Se pare că poți face foarte mult rău cu bani puțini.”

Conform acordului încheiat de către Parlament şi executivul european, proprietarii finali ai companiilor ar trebui să fie menţionaţi în registrele centrale, astfel încât persoanele sau organizaţiile care manifestă ”un interes legitim”, îndeosebi jurnaliştii de investigaţii, vor putea avea acces la unele detalii referitoare la identitatea beneficiarilor efectivi.